Academia Română, eveniment comun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, de Ziua Culturii Naționale. Ioan-Aurel Pop: „Eminescu a scris pentru nesfârşire”

Academia Română, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, a organizat luni, în format hibrid, sesiunea festivă comună dedicată Zilei Culturii Naţionale. Evenimentul a avut loc simultan în Aula Academiei Române şi în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Importanţa acestei sărbători în conservarea şi promovarea identităţii naţionale a fost evidenţiată şi de preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Tighineanu, care a îndemnat la „conjugarea, în continuare, a eforturilor pentru a crea cât mai multe punţi de colaborare" pentru „apropia cele două maluri ale Prutului până la dispariţia hotarului impus de interesele geopolitice ale unor regimuri dictatoriale".

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat că Ziua Culturii Naţionale stă sub semnul lui Mihai Eminescu, „un vizionar", care a creat în spiritul poporului său, dar a cunoscut şi armonia popoarelor lumii.

„Ziua aceasta stă sub semnul lui Mihai Eminescu. Mulţi îl critică, fără să fi creat nimic. Mie mi se pare că dacă îl critici pe Iorga, trebuie să fii istoric şi să încerci să produci ceva şi tu. Dacă îl critici pe Eminescu şi eşti imberb, ar trebui să ai mai multă răbdare, să aştepţi să îmbătrâneşti, să vezi ce şi cum. (...) Dacă el, Eminescu, alături de contemporanii lui, Alecsandri, Creangă, Caragiale, Slavici sau Coşbuc, nu e cunoscut şi apreciat în lume cum s-ar cuveni şi dacă străinătatea are o altă ierarhie a valorilor intelectuale româneşti decât avem noi aici în ţară şi în Republica Moldova, nu e vina lui Eminescu, e vina noastră şi poate a lumii nedrepte în care trăim. Eminescu a avut o capacitate de asimilare ieşită din comun şi o putere de judecată cu profunzimi neatinse de niciun român. A trăit în epoca ridicării edificiului statal naţional, dar, cum ştiţi, a criticat dur societatea contemporană lui", a spus Ioan-Aurel Pop la sesiunea dedicată festivă comună dedicată Zilei Culturii Naţionale, citat de Agerpres.

El a arătat că Eminescu a fost „un vizionar”, care „a creat în spiritul poporului său, dar a cunoscut şi armonia popoarelor lumii".

„Nu a scris pentru un loc şi pentru un timp anume. Eminescu a scris pentru nesfârşire. De aceea, ziua naşterii copilului zburdător pe cele dealuri de la Ipoteşti e ziua fastă a destinului acestui popor, proclamată în chip înţelept în cele două state româneşti şi în sufletele românilor de oriunde drept Ziua Culturii Naţionale", a adăugat Pop.

CITIȚI și VIDEO // Scandal la bustul lui Mihai Eminescu din centrul Chișinăului, de Ziua Culturii Naționale: „Noi vrem să ascultăm „Scrisoarea a treia” de domnul Cupcea. De ce, de ziua lui Eminescu, programul a fost alcătuit și condus de un rus?”

În cuvântul de salut, citit de consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că „prin instituirea Zilei Culturii Naţionale pe 15 ianuarie, cinstim opera şi contribuţia excepţională a lui Mihai Eminescu la identitatea naţională şi la cultivarea limbii române ca element central al patrimoniului nostru cultural". „Peste generaţii, opera eminesciană reprezintă o moştenire nepreţuită lăsată nouă şi care pune în evidenţă rolul culturii în evoluţia spre modernitate a societăţii noastre, un proces care s-a inspirat din valorile occidentale şi care, printr-o fericită îngemănare cu spiritualitatea şi tradiţiile poporului român, a stat la baza împlinirii idealului unităţii noastre naţionale", a transmis preşedintele Iohannis.

Prelegeri ştiinţifice au fost susţinute de acad. Mircea Martin, membru titular al Academiei Române, şi acad. Mihai Cimpoi, Academia de Ştiinţe a Moldovei.

În cadrul evenimentului a fost lansată emisiunea de mărci poştale „Ziua Culturii Naţionale. O prietenie pentru eternitate", prezentată de Cristina Popescu, director general Romfilatelia.

La final, inclusiv după mai multe discursuri ale oficialilor, violoncelistul Ştefan Cazacu a susţinut un recitalul muzical, iar un actorii Gabriel Hriţcu, Vlad Galer, Simona Pustianu şi Ionuţ Nicolae au prezentat un moment poetic eminescian.