A fost identificată „CHEIA" care va pune la RESPECT Rusia

Câteva paradisuri fiscale din Europa, precum Olanda şi Elveţia, unde marile companii din Rusia au transferat zeci de miliarde de dolari pentru a evita plata impozitelor, ar putea fi cheia sancţiunilor prin care Occidentul vrea să determine Moscova să slăbească presiunile asupra Ucrainei, informează Mediafax.

Cele mai mari companii de petrol, gaze, minerit şi retail din Rusia, inclusiv unele conduse de miliardari apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, au înregistrat active de zeci de miliarde de dolari în Olanda, Luxemburg, Cipru, Elveţia şi Irlanda, pentru a se feri de taxe şi ieşiri de capital, relatează Bloomberg.

Între aceste companii se află „Rosneft”, „Gazprom”, „Lukoil” şi compania de trading „Gunvor Group”, cu sediul în Geneva, fondată de un asociat al lui Putin vizat de sancţiuni.

Utilizarea pe scară largă a subsidiarelor din străinătate de către cei mai bogaţi oameni de afaceri ruşi le expun activele la sancţiuni. Totuşi, capitalizarea acestei vulnerabilităţi necesită sprijinul unor ţări care depind economic de ieşirile de capital din Rusia şi care în mod tradiţional protejează investitorii.

„Dacă se poate demonstra că proprietarii de active, prin structuri olandeze, sunt persoane care sunt vizate de sancţiuni, fără îndoială că activele respective pot fi blocate. Întrebarea este cât de departe se poate merge? Sunt pregătiţi elveţienii, olandezii şi luxemburghezii să facă acest lucru? Toată lumea ştie că aceste practici au loc de ani de zile", a declarat Jack Blum, fost investigator al Senatului SUA şi expert în problemele spălării banilor şi paradisurilor fiscale.

Olanda, Cipru, Luxemburg şi Irlanda fac parte din Uniunea Europeană şi trebuie să respecte sancţiunile impuse Rusiei. Cu toate acestea, au libertatea să decidă dacă să aplice măsuri mai dure, similare celor americane, împotriva Rusiei, fapt considerat improbabil. Elveţia nu este membră a UE.

Multe state europene sunt reticente în privinţa sancţiunilor împotriva Rusiei, din cauză că majoritatea necesarului lor de petrol şi gaze provine din această ţară. Rusia este şi o sursă importantă de investiţii în active precum proprietăţile de lux din Londra.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat vineri că este gata să susţină sancţionarea Rusiei, dacă autorităţile de la Moscova se vor amesteca în alegerile prezidenţiale din Ucraina, de pe 25 mai.

Între cele 19 companii incluse de SUA pe lista sancţiunilor se află şi „Volga Group”, înregistrată în Luxemburg, şi 10 subsidiare ale acesteia, potrivit Trezoreriei SUA.

Luxemburg a avut cele mai mari investiţii directe în Rusia, în 2012, urmat de Olanda şi Irlanda, potrivit datelor băncii centrale ruseşti. Datele reflectă întoarcerea banilor la investitorii ruşi după ce au trecut prin acele ţări, a arătat Louise Shelley, director la centrul pentru terorism, criminalitate transnaţională şi corupţie de la George Mason University, din Fairfax, Virginia.

Este improbabil ca statul luxemburghez să aplice măsuri mai aspre decât UE, consideră E. Wayne Merry, membru al American Foreign Policy Council din Washington, pentru regiunea Europa şi Eurasia.

Preşedintele Vladimir Putin a cerut pe de altă parte oamenilor de afaceri ruşi să îşi repatrieze capitalul.

„Companiile ruseşti trebuie să fie înregistrate în Rusia, în ţara lor de origine, şi să aibă o structură clară a acţionariatului", a afirmat Putin la o conferinţă de afaceri de la Moscova, din luna martie.

În schimb, ieşirile de capital din Rusia au fost de 51 de miliarde de dolari în primul trimestru, potrivit datelor băncii centrale. Anul trecut, ieşirile de capital din Rusia au fost de 63 de miliarde de dolari.

SUA a aplicat patru runde de sancţiuni împotriva unor persoane şi companii din Rusia, ca urmare a anexării Crimeii şi a sprijinului dat militanţilor proruşi din Ucraina.

Săptămâna trecută, SUA l-au inclus pe lista sancţiunilor pe Igor Secin, CEO al grupului petrolier „Rosneft”, cel mai mare producător de ţiţei din Rusia. „Rosneft”, care nu se află pe listă, deţine active de miliarde de dolari prin intermediul unor vehicule înregistrate în Luxemburg. Compania mai foloseşte divizii din Cipru, Irlanda, Elveţia şi Olanda. Divizia din Irlanda a raportat în 2012 venituri brute de 2 miliarde de dolari, potrivit celor mai recente date disponibile.

Potrivit „Rosneft”, diviziile din străinătate au fost înfiinţate de foştii proprietari şi urmează să fie lichidate odată cu expirarea contractelor acestora.

O altă persoană aflată pe lista sancţiunilor este Ghenadi Timcenko, cofondator al „Gunvor”, companie de tranzacţii cu petrol în care, potrivit SUA, ar avea investiţii Putin. „Gunvor”, care nu figurează pe lista sancţiunilor, a negat acuzaţiile.

Fost oficial al Ministerului Comerţului în perioada URSS, Timcenko l-a întâlnit pe Putin în anii ’90, iar ulterior a sponsorizat clubul de judo unde Putin a fost preşedinte de onoare.

După ce Putin a obţinut controlul asupra grupului „Yukos Oil” al oponentului politic Mihail Hodorkovski, în 2003, majoritatea activelor au trecut la „Rosneft”, care a cedat o parte din contractele de trading către „Gunvor”. Astfel, „Gunvor” a devenit una dintre cele mai mari companii de tranzacţionare cu petrol din Rusia.

Timcenko şi-a vândut participaţia de 44% la „Gunvor” partenerului său suedez Torbjorn Tornqvist pe 19 martie, cu o zi înainte de a fi inclus pe lista sancţiunilor. Timcenko, cu o avere netă de 7,9 miliarde de dolari, potrivit indicelui miliardarilor realizat de Bloomberg, deţine o proprietate la Geneva.

Timcenko deţine sau controlează cel puţin 10 companii prin intermediul „Volga Group”.

Grupul „Gazprom”, al cărui CEO Alexey Miller este considerat un apropiat al lui Putin, are active de 14 miliarde de dolari printr-o divizie olandeză cu doar 14 angajaţi. Miller şi „Gazprom” nu figurează pe lista sancţiunilor SUA.

Şi ucrainenii apropiaţi Rusiei deţin active în paradisuri fiscale. Miliardarul Dmitri Firtaş şi-a construit averea prin intermediarea comerţului cu gaze dintre „Gazprom” şi Ucraina, prin compania elveţiană „RosUkrEnergo”, pe care o deţine parţial. El a fost arestat în martie, la Viena, pentru acuzaţii de mită, în SUA.

Oleksandr Ianukovici, fiul fostului preşedinte al Ucrainei Viktor Ianukovici, deţine în Elveţia o companie de trading pentru mărfuri, printr-o divizie a unui holding olandez. În februarie, poliţia elveţiană a confiscat documente de la birourile companiei din Geneva, într-o investigaţie de spălare de bani.

Viktor Ianukovici şi fiul său sunt pe lista sancţiunilor UE. Autorităţile de la Geneva au decis blocarea tuturor activelor lui Viktor Ianukovici şi anturajului său din Elveţia.