Ziua de 12 octombrie poate fi fatidică pentru Putin: Șocul american produs de noile sancțiuni ar putea împinge Rusia spre o criză iminentă

După începerea invaziei Moscovei din Ucraina, acum 2 ani și 7 luni, și pierderea masivă a pieței energetice din Europa, liderul de la Kremlin și-a găsit alți aliați pentru a-și alimenta mașina de război. Însă acum, pentru Putin vine fatidica zi de 12 octombrie 2024, când toate operațiunile bancare de conversie, inclusiv ale băncilor din China, se vor opri la Bursa de la Moscova.

Șocul american produs de noile sancțiuni ar putea împinge Rusia spre o ”criză iminentă”, apreciază cercetătorii conduși de economistul Jeffrey Sonnenfeld de la Universitatea Yale.

Rusia este pe cale să se confrunte cu un moment crucial în ceea ce privește ajutorul economic din partea Chinei. Yuanul chinezesc este cea mai tranzacționată monedă străină în Rusia, însă disponibilitatea sa în această țară puternic sancționată ar putea să dispară în curând, potrivit Fortune, transmite ziare.com.

Acest lucru ar amenința o linie vitală esențială pentru întreprinderile rusești, care au devenit foarte dependente de yuan, pe măsură ce comerțul cu China s-a intensificat după ce președintele Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei, în 2022. Războiul a declanșat sancțiuni occidentale, care au exclus în mare măsură Rusia din sistemul financiar mondial SWIFT.

În iunie, SUA și-au extins sancțiunile, forțând Bursa de la Moscova să oprească tranzacțiile în dolari și euro. O autorizație a Departamentului Trezoreriei, care acordă timp pentru încheierea unor tranzacții, va expira pe 12 octombrie 2024.

În timp ce Rusia se îndepărtase deja de monedele occidentale în favoarea yuanului, sancțiunile americane suplimentare ar putea avea efecte de propagare asupra băncilor chineze care se angajează în tranzacții cu yuani cu Rusia.

„Situația se poate schimba după 12 octombrie 2024”, a declarat o sursă pentru Reuters. „Este posibilă o penurie bruscă de yuani sau un refuz total al băncilor chineze de a accepta plăți din Rusia”.

Aceasta deoarece toate operațiunile de conversie, inclusiv pentru filialele băncilor chineze, se vor opri, iar toate pozițiile valutare deschise prin intermediul Bursei de la Moscova vor fi închise, a adăugat raportul.

„În consecință, situația cu furnizarea de lichidități în yuani va deveni și mai dificilă”, au spus experții. În plus, filiala rusă a Raiffeisen Bank din Austria a început să refuze să efectueze plăți către China la începutul acestei luni, potrivit raportului.

Lichiditatea yuanilor în Rusia era deja sub presiune, după ce SUA și-au extins ținta asupra industriei militare ruse la începutul acestui an, lărgind sfera potențială a firmelor chineze, care ar putea fi afectate de sancțiuni secundare pentru că fac afaceri cu Moscova.

Ca urmare, băncile chineze au fost reticente în a transfera yuani către omologii ruși în timp ce efectuau plăți de comerț exterior, lăsând tranzacțiile în suspensie timp de luni de zile. În condițiile în care lichiditățile în yuani din China s-au epuizat, companiile rusești au apelat la Banca Centrală de la Moscova pentru yuani prin intermediul unor swap-uri valutare.

Însă Banca Rusiei a spulberat speranțele pentru mai multe lichidități, afirmând că swap-urile sunt menite doar pentru stabilizarea pe termen scurt a pieței valutare interne și nu reprezintă o sursă de finanțare pe termen lung.

Băncile rusești și-au redus la mai mult de jumătate împrumuturile swap, care au scăzut miercuri la 15,4 miliarde de yuani (2,19 miliarde de dolari) de la un maxim de 35,2 miliarde de yuani la începutul lunii septembrie.

„Nu putem acorda împrumuturi în yuani, deoarece nu avem cu ce să ne acoperim pozițiile în valută”, a declarat German Gref, directorul general al principalului creditor rus Sberbank, la un forum economic la începutul acestei luni.

Pentru moment, cheltuielile de război ale Rusiei, precum și exporturile de petrol către China și India au contribuit la susținerea economiei în ansamblu. Dar combinația de fabrici cu producție mărită și lipsa forței de muncă din cauza mobilizărilor militare au alimentat și mai mult inflația. Între timp, Rusia se confruntă cu o criză demografică în spirală.

Cercetătorii conduși de economistul american Jeffrey Sonnenfeld de la Universitatea Yale au avertizat în august că datele PIB ale Rusiei, aparent robuste, maschează probleme mai profunde ale economiei.

„În timp ce industria de apărare se extinde, consumatorii ruși sunt din ce în ce mai împovărați de datorii, ceea ce poate crea premisele unei crize iminente”, au scris aceștia. „Accentul excesiv pus pe cheltuielile militare elimină investițiile productive în alte sectoare ale economiei, înăbușind perspectivele de creștere pe termen lung și inovarea”.