PATRIMONIU // Vila negustorului, la MEZAT

DE VÂNZARE // Cumpărată, vândută, privatizată, iar astăzi este din nou în vânzare. În această situație se află vila negustorului Iacob Nazarov, situată exact în centrul Chișinăului

Nu am învățat să avem grijă de patrimoniu. Clădiri importante altădată, astăzi au ajuns pe mâna unor proprietari care au lăsat monumentele să se distrugă, ca mai apoi să le vândă. Este și cazul conacului familiei Nazarov, monument de arhitectură de însemnătate națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură ale municipiului Chişinău, care are astăzi ușile închise, culoarea ștearsă, treptele din față stricate, geamurile la un pas de a cădea, iar interiorul deteriorat și plin de întuneric.

Vila a fost construită în anii ’80 ai secolului XIX, în stil eclectic, cu elemente rococo. Primele informaţii documentare cu privire la proprietatea imobiliară datează din 1900. În acea perioadă, proprietari erau fraţii Ivan şi Nicolai Stepanovici Lebedev, iar mai târziu, vila a ajuns în proprietatea negustorului Iacob Nazarov. În 1940, proprietară devine Hana Epştein. Casa a suferit mult în timpul războiului, dar a fost refăcută în anii 1948.

Cărămidă din Odesa

Vila urbană a familiei Nazarov se află pe strada Columna 110, la intersecție cu strada Bănulescu-Bodoni, și astăzi este în proprietatea unei persoane fizice. Imobilul de un etaj este construit din piatră, tencuit și ridicat pe un demisol înalt, cu intrare din partea curţii, prin faţada posterioară. Faţada principală, orientată spre strada Columna, este alungită cu 12 axe de goluri. Are o compoziţie simetrică, iar în dreapta casei este un spaţiu interior, luminat printr-un gol de o fereastră formată din trei părți. De o parte şi alta ale intrării principale sunt amplasate câte două grupe a câte două goluri de ferestre, cu o bogată decoraţie plastică realizată în zidărie de piatră, tencuită în alb. Ferestrele sunt despărţite prin zidăria din cărămidă roşie, adusă din Odesa. Astăzi, culoarea roșie se observă mai puțin, aceasta fiind ștearsă de timpuri.

Boltă, în formă de cartuș

Intrarea principală a casei este evidenţiată printr-un portic plat, mărginit de doi pilaştri, cu o logie adâncită, la care urcă mai multe trepte. Acoperirea logiei este în arc în plin cintru, cu cheia de boltă în formă de cartuş, cu arhivolta sprijinită pe două coloane cu capiteluri ale ordinului compozit. Ferestrele din grupul alcătuit din câte două goluri sunt rectangulare înscrise într-un arc în plin cintru, fiecare din timpanele lor fiind completat cu câte o scoică, orientate spre exterior sub aspectul de concă. Odăile din interior sunt amplasate într-o formă circulară, iar intrarea principală conduce într-un hol pătrat. Holul duce direct în odăi şi într-un culoar care serveşte drept legătură cu odăile aflate la dreapta – dormitoarele, curtea şi terasa laterală. În partea stângă se află trei încăperi spaţioase, reprezentând odăile de primire ale casei. În aceste odăi, astăzi, suflă vântul, pereții abia se țin, iar podul este plin de crăpături.

Decorații din stuc, sobe cu cahle

Așa cum se arată în datele publicate de către un site specializat privind Centrul istoric al Chișinăului, faţada laterală a locuinței are două grupe de ferestre îngemănate, iar în partea superioară a pereţilor se află o friză cu modilioane. În interior s-au găsit tavanele cu decoraţii plastice în stuc, sobele cu cahle, lemnăria, toate executate în spiritul eclecticii. Acoperişul vilei este în patru pante, cu o intrare în mansarda din partea centrală, cu un acoperiş din metal în forma trunchiului de piramidă. Forma este acoperită cu solzi din fier.

Alexandru Nicolăescu, specialist principal la Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova:

„Problema în cazul monumentului cu statut naţional de pe adresa Columna 110 este iresponsabilitatea totală a proprietarilor care gestionează acest monument. AIRM îşi doreşte o schimbare în bine a acestei situaţii şi se pronunţă pentru un eventual proiect de reabilitare a acestui monument. Statul ar trebui să susţină cu resurse măcar parţial renovarea lui, dar este nevoie şi de iniţiativa proprietarilor, fără acordul cărora nu este posibil de întreprins ceva. Un impediment îl prezintă şi decizia de preluare sub control al executorului judecătoresc”.