Vieru, „lacrima lui Eminescu”

Direcție //„O busolă care nu arăta dincolo de Nistru, spre Moscova, ci arăta dincolo de Prut, spre Europa”

A cântat în versuri mama, a plâns casa părintească, a apărat în cuvinte Patria și a slăvit limba română. Anul acesta, la 14 februarie, ar fi împlinit 80 de ani, însă un accident tragic l-a răpus cu șase ani în urmă. Cum a fost Grigore Vieru mai putem afla doar din creația sa, dar și de la oamenii de cultură care l-au cunoscut.

„Mulțumim pentru pace”, „Abecedarul”, „Trei iezi”, „Mama”, „Un verde ne vede!” sunt doar câteva volume publicate în timpul vieții sale. Este unul dintre cei mai distinși poeți ai Basarabiei și a fost cunoscut în România cu mult înaintea altor scriitori. „Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul”, a spus Grigore Vieru în anul 1973, la prima sa vizită în România.

„Era un copil”

Scriitorul Vladimir Beșleagă povestește că Grigore Vieru „era ca un copil. O fire foarte firavă. A crescut în condiții grele, fără tată. A îndrăgit cartea încă din copilărie. Stătea nopțile și citea. A suferit toată viața lui cu plămânii, dar prin voință, prin perseverență și prin muncă asiduă a trecut peste toate necazurile și ne-a dăruit o poezie frumoasă”.

Poetul își educa cititorul încă de la grădiniță, pentru că a scris numeroase poezii dedicate copiilor. „Când a apărut prima grădiniță națională în Chișinău, am dus-o pe copila mea, Steluța. Acolo aveau activități literare și artistice în care cel mai mult erau cântate versurile lui Vieru puse pe muzică de compozitori. Uneori, chiar și el compunea muzică, însă doar fredonând”, spune scriitorul.

Dedicație politicienilor

Vladimir Beșleagă mai povestește despre culegerea de debut a lui Grigore Vieru, care se numea „Alarma”. „Acolo era următoarea poezie pe care eu o recit și-acum, când mă gândesc la politicienii noștri cu orientarea spre Uniunea Vamală, iar unuia ca reprezentantul socialiștilor îi spun să citească versurile: Stă purcelul jos în paie:/„Sunt murdar. Murdar de tot./ Trebuie să-mi fac o baie”/ Și s-a dus s-o facă-n glod”, declamă autorul „Zborului frânt”.

Grigore Vieru avea verticalitate, era categoric și intolerant față de adevăr. „Avea replică dură, mai ales în ultimii ani, când apăruseră autori de altă factură și aveau polemici cu el”, menționează scriitorul.

Iubit și urât

Poetul Nicolae Dabija, de asemenea, își amintește cu plăcere de Grigore Vieru. „Cred că nu a fost niciun poet în lume care să fi fost iubit atât de mult și urât atât de mult pe cât era Grigore Vieru. Mă întrebam pentru ce era iubit? Pentru talent, curaj, dârzenie, omenie, demnitate, credință, consecvență, verticalitate. În același timp, mă întrebam pentru ce era urât atât de mult Grigore Vieru? Pentru talent, pentru curaj... Exact pentru aceleași calități”, remarcă Nicolae Dabija. Unii îl considerau demodat, alţii - cel mai mare poet al basarabenilor. Cu toate acestea, poeziile sale nu au lăsat pe nimeni indiferent.

„Busola” ce indica Europa

„Pentru generația noastră șaptezecistă, el a fost o busolă. O busolă care nu arăta dincolo de Nistru, spre Moscova, ci arăta dincolo de Prut, spre Europa, spre valorile europene”, remarcă poetul. Astfel, răspândirea valorilor era de mare importanță pentru Grigore Vieru. „Eram student când poetul îmi spunea să îl citesc pe Gabriel Garcia Marquez sau pe Nichita Stănescu. Îmi dădea de multe ori cărți ca să aflu cum se scrie adevărata poezie. Am să îi fiu mereu recunoscător pentru acest lucru”, ne mărturisește Nicolae Dabija.

Corectitudine și traduceri

Totodată, poetul șaptezecist consideră că „lacrima lui Eminescu” ar trebui să fie un exemplu pentru generațiile tinere, care aduc la redacție poezii fără diacritice. „Vieru, când avea un articol la Literatura și arta, stătea toată săptămâna în redacție și îl scria, îl rescria, avea o responsabilitate enormă față de cuvânt”, povestește Nicolae Dabija, care este redactorul-șef al publicației.

„Am fost la Trieste, în Italia, la un festival internațional de poezie și m-a bucurat că acolo erau și cărțile lui Vieru, traduse în limba italiană. Erau ca o carte de vizită a Republicii Moldova”, conchide poetul, care consideră că ar trebui să se facă cât mai multe traduceri.

Elevii vor depune flori la bust

Școala primară nr. 83 „Grigore Vieru” din Chișinău poartă cu mândrie numele poetului. Este patronul spiritual al școlii și a participat la inaugurare în ziua când i s-a atribuit numele său, însă nu am mai reușit să avem și alte întâlniri”, menționează directoarea Lilia Grădinaru. Totodată, în această perioadă, micii învățăcei participă la o mulțime de activități dedicate poetului, precum concursul gazetelor de perete, concursul de desene, victorină, recital de poezie și concursuri muzicale.

„În ajunul zilei de naște a lui Grigore Vieru, vom realiza o activitate generală, după care vom merge și vom depune flori la bustul poetului, împreună cu elevii mai măricei din clasa a patra”, adaugă directoarea.