VIDEO // Ședință solemnă în Parlamentul R. Moldova, dedicată celor 103 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Ioan-Aurel Pop: „La 27 martie, toți românii trebuie să se gândească la ȚARA reîntregită”
„La 27 martie, toți românii trebuie să se gândească la țara întregită, așa cum au făcut-o generația lui Ion Inculeț, Pan Halippa, Nicolae Iorga, Ionel Brătianu, încununați de coloana regelui Ferdinand și stimulați de gândul bun al Reginei Maria. Prima provincie românească ce a dat un exemplu de reunire tuturor ținuturilor românești înstrăinate a fost Badarabia. Ea, așa cum spune Declarația de Unire, venea ca o fiică la mama sa, România”.
Mesajul îi aparține președintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, și a fost transmis astăzi în cadrul ședinței solemne desfășurată în sala „Europa” a Parlamentului R. Moldova, dedicată celor 103 ani de la Unirea Basarabiei cu România.
La evenimentul organizat la inițiativa deputatului Octavian Țîcu, președintele Partidului Unității Naționale, au participat atât fizic, cât și online legislatori din Partidul Acțiune și Solidaritate, Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Democrat, academicieni, istorici, primari de pe ambele maluri ale Prutului, dar și Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, care au evocat evenimentele istorice din 1918.
Deputatul Octavian Țîcu a declarat că pe 27 martie 1918 a avut loc un eveniment istoric care a marcat profund identitatea românească a populației din stânga Prutului, iar legislatoarea Maria Ciobanu a adăugat că, acum 103 ani, „destinul le-a oferit șansa unui trai decent”. Deputata și-a exprimat regretul că în ultimele decenii nu au existat suficienți deputați la Chișinău și București de talia celor din Sfatul Țării pentru a vota reunirea celor două state românești, dar a remarcat „deschiderea României față de Basarabia ei zbuciumată”.
Deputata democrată Monica Babuc a remarcat faptul că, după 100 de ani de politică de deznaționalizare impusă după anexarea Basarabiei în 1812 de către Imperiul Rus, când limba română a fost interzisă în școli, biserici și administrație, spiritul românesc „nu a murit, dar a devenit victorios” pe 27 martie 1918. Potrivit Monicăi Babuc, dacă evenimentul din 1918 a fost posibil, „trebuie să înțelegem că trebuie să facem lucruri concrete” pentru a apropia cele două maluri de Prut.
„Rolul responsabililor politici din R. Moldova nu este doar de a conștientiza, dar și de a-și asuma răspunderea pentru acest trecut istoric ce poate servi drept sursă în acțiunile noastre în vederea apropierii cât mai etanșe a celor două state românești”, a declarat fostul secretar de stat din Guvernul României, Ana Guțu, prezentă la evenimentul organizat în Parlamentul de la Chișinău.
Ana Guțu a remarcat faptul că și astăzi R. Moldova s-ar fi descurcat cu greu fără ajutorul României, îndemnând politicienii să se ridice „la înălțimea eroilor noștri” care au făurit „evenimentul epocal pentru România” din 1918.
La final, participanții la Ședința solemnă de consemnare a zilei de 27 martie 1918 - Unirea Basarabiei cu România au aprobat o declarație pe care o puteți vedea mai jos:
Parlamentul Republicii Moldova, 27 martie 2021
La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării a adoptat Declarația istorică de Unire a Basarabiei cu România, care punea temelia reunificării provinciilor românești în cadrul statului unitar român.
Actul Unirii din 27 martie a fost întărit de mai multe decizii istorice printre care votul Sfatului Țării din 27 noiembrie/10 decembrie 1918 privind Unirea necondiționată; Declarația de Unire a celor 90 deputați și 35 senatori din Basarabia, care la 16 noiembrie 1919, imediat după primele alegeri parlamentare din România, reconfirmau adeziunea față de actele Unirii din 27 martie și 27 noiembrie 1918; Aprobarea actului de Unire a Basarabiei cu România de către Adunarea Deputaților și Senatul Parlamentului român la 29 decembrie 1919; Legea asupra ratificării Unirii Basarabiei cu România, promulgată de regele Ferdinand I la 31 decembrie 1919.
Din punct de vedere internațional, votul din 27 martie/9 aprilie 1918 a fost consfințit prin Tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920, semnat de Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia, prin care se recunoștea suveranitatea României asupra Basarabiei.
Actul de Unire, promulgat de Sfatul Țării „de-a pururi și pentru totdeauna”, punea începutul unui procesul de modernizare realizat pe fundalul unificării şi integrării provinciilor istorice într-un context comun românesc şi general european. Votul universal şi alegerile libere, instituirea sistemului de partide, respectarea drepturilor fundamentale ale omului, principiul descentralizării administrative, reforma agrară și a relațiilor de proprietate, accesul la educație românească și europeană, servicii publice moderne, conectarea directă la circuitul politic, economic, educațional, cultural sau sportiv românesc, european şi internațional, au fost doar câteva elemente esențiale ale conturării identității românești și europene a basarabenilor după Unire.
În același timp, Unirea cu România a salvat Basarabia de efectele dezastruoase ale revoluției și războiului civil din Rusia, de anexarea teritoriului dintre Prut și Nistru la Rusia Sovietică, fapt ce a prevenit pentru douăzeci și doi de ani represiunile comuniste, foametea și deportările, deznaționalizarea, precum și efectele devastatoare ale Marii Terori staliniste din anii 1937-1938.
Aducem pe această cale un omagiu generației Unirii, oamenilor politici ai României și Basarabiei, care în acele timpuri dificile au dat dovadă de responsabilitate și maturitate politică, punând mai presus de orice idealul de reîntregire și unitate românească și prefigurând astfel viitorul românesc al acestui teritoriu.
VIDEO // Terenul fostului Stadion Republican, aflat în RUINE de 17 ani, va fi vândut Ambasadei SUA cu circa 15 MILIOANE de euro. Autoritățile au pus câteva CONDIȚII americanilor, care vor ridica pe acel loc noul sediu al AMBASADEI
Chișinăul acuză pretinsele autorități transnistrene că BLOCHEAZĂ efectuarea recensământului populației și al locuințelor în stânga Nistrului: „Tiraspolul continuă să mențină bariere artificiale între ambele maluri ale Nistrului”
Un membru internațional al Comisiei „vetting” DEMISIONEAZĂ