Victoria istorică a AfD în Germania îl împinge pe Friedrich Merz într-o criză politică

Victoria istorică a AfD în Saxonia-Anhalt îi dă mari bătăi de cap cancelarului Friedrich Merz, care trebuie să gestioneze ascensiunea extremei drepte și o nouă lovitură pentru CDU.

Cancelarul german Friedrich Merz se confruntă luni cu provocarea de a reacționa la triumful electoral al formațiunii anti-imigrație și proruse AfD, Alternativa pentru Germania, în Saxonia-Anhalt. Rezultatul plasează extrema dreaptă într-o poziție favorabilă pentru a conduce un land german pentru prima dată din 1945.

Liderul conservator înregistrează o serie de eșecuri de la sosirea sa la putere, în mai 2025. Merz promisese să oprească ascensiunea AfD, devenită a doua forță politică a țării la alegerile legislative de anul trecut.

El a dus o politică economică liberală și a redus imigrația. Însă, în final, extrema dreaptă, condusă de charismaticul Ulrich Siegmund, în vârstă de 35 de ani, a aplicat o lovitură istorică partidului cancelarului, CDU, devansându-l cu aproape 44% din voturi, față de mai puțin de 18%.

Marele câștigător a ironizat duminică situația, numindu-l pe Merz un "foarte bun agent de campanie electorală pentru AfD".

Conform proiecțiilor, partidului AfD îi lipsesc trei mandate în parlamentul regional pentru a atinge majoritatea absolută de 42 de locuri.

Ar fi necesar, așadar, să atragă câțiva aleși din alte partide sau să formeze alianțe cu BSW, o mică formațiune de stânga prorusă, aflată în poziția de arbitru.

Rezultatul este, însă, un adevărat seism. Acest lucru este cu atât mai important cu cât cultura asumării și regretului pentru crimele naziste este încă profund ancorată în Germania. Clasa politică se străduiește de ani de zile să sublinieze apropierea dintre AfD și mișcările neonaziste, pentru a-i opri ascensiunea.

O figură marcantă a comunității evreiești din Germania, Charlotte Knobloch, s-a declarat îngrozită: "Nici în cele mai rele coșmaruri ale mele nu mi-aș fi putut imagina că extrema dreaptă ar putea câștiga din nou alegerile în Germania în acest fel".

Fondată în 2013 ca partid eurosceptic, Alternativa pentru Germania s-a transformat într-o formațiune anti-migranți, în special în estul sărăcit al țării.

La fel ca restul clasei politice, CDU exclude orice alianță cu AfD. Însă Ulrich Siegmund și șefa AfD la nivel național, Alice Weidel, au vorbit duminică seară despre "o mână întinsă".

Luni, Merz se va întâlni cu conducerea partidului său pentru a analiza înfrângerea, înainte de a susține o conferință de presă.

Singurul mod în care CDU ar putea continua să guverneze în Saxonia-Anhalt ar fi o alianță improbabilă cu toate celelalte partide, inclusiv cu extrema stângă.

Pentru deputatul CDU Sepp Muller, AfD este cea care "are mandatul de a forma un guvern" în această regiune.

Lars Klingbeil, vicecancelar social-democrat și ministru al finanțelor în guvernul federal de coaliție, vede în victoria AfD un "semnal de alarmă pentru Berlin".

Pentru CDU, acest rezultat electoral este "mai mult decât o înfrângere grea", consideră Oliver Lembcke, profesor de științe politice la Universitatea Ruhr din Bochum. El anticipează "o recompunere majoră a peisajului politic german".

Cancelarul era deja slăbit de numeroasele dispute din cadrul coaliției sale. Economia stagnantă, inflația cauzată de războiul din Orientul Mijlociu, tensiunile cu Statele Unite și amenințarea rusă, care alimentează o reînarmare în ritm alert, reprezintă tot atâtea provocări pentru liderul german și muniție politică pentru AfD.

Încă de la începutul verii, Merz se confruntase cu zvonuri potrivit cărora lideri din propria tabără doreau să îl înlocuiască. Duminică seară, Torsten Frei, liderul deputaților conservatori și fost șef de cabinet al cancelarului, a încercat să dezamorseze acest scenariu, îndemnând să nu se "tragă concluzii greșite".

"Este esențial să fim și să rămânem stabili", a subliniat el.

Merz nu va avea timp să respire. Alte două alegeri sunt programate pentru 20 septembrie.

În Mecklenburg-Pomerania Inferioară, o altă regiune din est, AfD devansează SPD în sondaje, cu 35-37% față de 28-32%. În Berlin, CDU, AfD și stânga radicală Die Linke se află la egalitate strânsă.

Partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania a câștigat duminică detașat alegerile în landul estic Saxonia-Anhalt. Formațiunea a obținut cel puțin 44% din voturi, potrivit sondajelor realizate la ieșirea de la urne. Procentul o apropie de majoritatea absolută, pe care ar putea să o obțină după redistribuirea voturilor acordate partidelor care nu trec pragul electoral de 5%.

Ar fi prima dată când un partid de extremă dreaptă ajunge să conducă un guvern regional în Germania. AfD "a scris istorie" prin această victorie răsunătoare, a declarat liderul său regional, Ulrich Siegmund, după anunțarea rezultatelor sondajelor exit-poll.

"Avem nevoie de o schimbare politică fundamentală în această țară, această politică să se ocupe în sfârșit din nou de propriile noastre interese, de propria noastră țară", a adăugat el.

Berlinul a denunțat tentativele "extremiștilor" de a minimaliza fărădelegile comise în RDG, Republica Democrată Germană, pe fondul unei nostalgii crescânde față de fostul regim comunist din estul țării. Avertismentul a fost lansat înaintea unor importante scrutine regionale.

"Extremiștii de stânga ca și cei de dreapta încearcă în prezent să minimalizeze în mod deliberat fărădelegile comise în RDG", a avertizat ministrul german al culturii, Wolfram Weimer, apropiat al conservatorilor, cu ocazia unei ceremonii dedicate împlinirii a 65 de ani de la ridicarea Zidului Berlinului.

"Regimul SED (partidul unic în RDG) a fost o dictatură brutală, fără alegeri libere, fără libertatea presei, fără libertate de circulație, dar cu STASI (temuta poliție politică secretă), temnițe de tortură și benzi ale morții de-a lungul zidului", a adăugat Weimer.

Responsabila din Bundestag pentru victimele SED, Evelyn Zupke, a susținut aceeași opinie: "Pentru unii, RDG pare din ce în ce mai frumoasă pe măsură ce trece timpul (...) Se ocultează cum era de fapt viața în RDG".

Președintele Uniunii asociațiilor victimelor dictaturii comuniste, Dieter Dombrowski, a avertizat asupra pericolelor tot mai mari care amenință democrația.

"Democrația este pusă din ce în ce mai des sub semnul îndoielii (...) Această tendință se accentuează atât la stânga, cât și la dreapta", a declarat el.

În cadrul unui miting electoral al AfD, în landul Saxonia-Anhalt, extrema dreaptă germană "a cântat imnul RDG", a denunțat Dombrowski. La acel moment, partidul îi devansa pe conservatori cu aproape 20 de puncte procentuale în sondaje, cu trei săptămâni înainte de alegeri.

Această regiune, aflată la aproximativ 200 de kilometri de Berlin și cu puțin peste două milioane de locuitori, ar putea deveni prima guvernată de extrema dreaptă în Germania.

Candidatul AfD Ulrich Siegmund, născut la trei săptămâni după reunificare, în 1990, mizează pe această "nostalgie" în rândul alegătorilor săi. El organizează plimbări cu Simson, o motocicletă de mici dimensiuni devenită simbol al identității est-germane.

Pe lângă Saxonia-Anhalt, alegeri regionale sunt preconizate pentru 20 septembrie la Berlin și în Mecklenburg-Pomerania, în nord-estul țării. În calendarul electoral este menționată și data de 6 septembrie pentru scrutinul din Saxonia-Anhalt.

Ridicat pe 13 august 1961, Zidul Berlinului a separat Republica Democrată Germană comunistă de Germania de Vest timp de 28 de ani. Căderea sa, la 9 noiembrie 1989, a fost urmată de reunificarea țării, pe 3 octombrie 1990.

Ulrich Siegmund, candidatul AfD la funcția de premier al landului Saxonia-Anhalt, a fost prezentat de o revistă germană drept „cel mai periculos om din Germania”, într-o copertă publicată cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor regionale. Scrutinul l-ar putea transforma în primul premier din partea acestei formațiuni considerate de extremă dreapta.

La un eveniment de campanie, Siegmund i-a spus unui jurnalist că respectiva copertă a fost o „publicitate foarte bună” pentru el. De asemenea, el a distribuit pe contul său de Instagram un videoclip în care poate fi văzut semnând exemplare ale revistei.

În ciuda faptului că filiala de partid din Saxonia-Anhalt este considerată un caz confirmat de extremism de dreapta de către serviciile de informații interne, aceasta are o șansă serioasă de a-și asigura o majoritate totală la alegerile din 6 septembrie.

Ulrich Siegmund, în vârstă de 35 de ani, s-a născut în Havelberg, localitate situată chiar în landul Saxonia-Anhalt. Înainte de intrarea în politică, a urmat o formare profesională în domeniul comerțului. Ulterior, a obținut o diplomă de licență în administrarea afacerilor și psihologie economică.

Este membru al AfD din 2014, iar din 2016 face parte din parlamentul regional al Saxoniei-Anhalt. Din august 2022, Siegmund este unul dintre liderii grupului parlamentar al AfD din acest land.

Ascensiunea sa în cadrul partidului s-a accelerat în ultimii ani. În mai 2025, Siegmund a fost desemnat candidatul principal al AfD pentru alegerile din acest an și a fost ales pe primul loc al listei partidului.

El a stabilit pentru formațiune obiectivul de a obține cel puțin 45% din voturi. Totodată, a susținut ideea unei guvernări exclusiv AfD, fără o coaliție cu celelalte partide.

Siegmund este, de asemenea, una dintre figurile AfD care au reușit să construiască o prezență importantă în social media. Campania sa electorală se bazează într-o măsură semnificativă pe rețele de socializare precum TikTok, Instagram și YouTube.

Prin intermediul acestor platforme, el își transmite mesajele direct către alegători și încearcă să evite filtrele tradiționale ale comunicării politice. Strategia i-a consolidat vizibilitatea în rândul electoratului tânăr și al alegătorilor nemulțumiți de partidele consacrate.

Sondajele îi oferă AfD o poziție dominantă în Saxonia-Anhalt. Acest rezultat îl transformă pe Siegmund într-unul dintre cei mai importanți politicieni ai extremei drepte germane în perspectiva alegerilor din 6 septembrie.