Startul campaniei electorale


Punct de sprijin
Campania electorală a demarat, deși startul oficial încă n-a fost anunțat. Componentele fostei (și cel mai probabil - ale viitoarei) coaliții de guvernare și-au etalat pozițiile.
Săptămâna trecută, PD a anunțat că va forma lista electorală prin mecanismul alegerilor directe ale candidaților (primaries). Liderul democraților, Marian Lupu, a precizat că alegerile primare contează nu numai pentru PD, ci și pentru exercițiul democratic din R. Moldova. Votul va fi deschis și se va desfășura în data de 28 septembrie. Până atunci, membrii PD vor organiza o campanie de informare privind procedura de vot.
Inițiativa democraților a fost pe larg mediatizată, chit că mai multe posturi tv le aparțin. Fruntașii partidului ne-au dat asigurări că este un exercițiu democratic care va apropia politicienii de alegători. Cu referință la practica SUA în acest sens. E așa și nu chiar. Pentru că în SUA mecanismul de primaries este folosit pentru a alege unicul candidat din cadrul partidului, iar la noi sistemul electoral este altul și democrații vor să aleagă unica listă. Oricum, inițiativa poate fi salutată. Iar despre rezultatele experimentului vom vorbi după ce vom vedea lista finală.
Duminică, PLDM s-a lansat în PMAN prin acțiunea „PLDM pentru Europa!”. La eveniment au participat câteva zeci de mii de membri de partid și simpatizanți. Acțiunea a avut menirea de a mobiliza activul și a demonstra o dată în plus că PLDM este axa, principalul partid al actualei și viitoarei guvernări proeuropene. Cred că acest lucru i-a reușit, în pofida faptului că aceleași televiziuni au insistat să ne arate secvențe de până la începerea mitingului, când în PMAN încă nu se adunase multă lume. E o găinărie, ca de obicei, când se arată doar o jumătate de mână. Am fost acolo și am văzut – erau foarte mulți oameni. Deși poate nu chiar toți erau ochi și urechi când Elmar Brok de la PPE li se adresa cu „Moldoveni! Europeni!”.
Liderii partidului au punctat contribuția decisivă a PLDM la rezultatele integrării europene obținute de actuala guvernare. Este un fapt incontestabil, dacă e să ne amintim că guvernele au fost și sunt conduse de Filat și Leancă, iar Ministerul de Externe - de Leancă și Gherman. În acest sens, îmi pare oarecum artificială problema disensiunilor din interiorul partidului privind liderii. E, cu certitudine, mai degrabă „o problemă indusă și dirijată cu grijă de parteneri”, decât una reală. Pentru că toți cei enunțați și-au adus contribuția la parcursul european. Și dacă verzii vor merge cu toți trei împreună în campanie sub lozincile lansate „ÎNAINTE, PLDM! ÎNAINTE pentru Moldova! ÎNAINTE spre un viitor european pentru copiii noștri!”, acest mesaj doar se va amplifica și atunci nu mai contează cine e mai sus pe listă. Pentru că important este rezultatul. Iar rezultatul, în opinia mea, trebuie să fie unul – „ÎNAINTE, MOLDOVA!”.
Și PL s-a lansat într-o manieră tradițională. Liderul PL ne-a anunțat că nu va renunța la președinția partidului și că viitorul prim-ministru va fi Chirtoacă. Dacă va lua cele mai multe voturi din viitoarea coaliție, nu-i nicio problemă. Doar că e puțin probabil. Mai probabil e faptul că, fără PL, va fi imposibilă constituirea unei majorități proeuropene.
Și aici aș vrea să mai abordez o problemă, discutată tot mai insistent în ultimul timp: problema blocului electoral sau a listei comune a forțelor proeuropene. Insistența cu care se promovează ideea mă face să cred că e încă „o problemă indusă și dirijată”. Ziariști, analiști, ONG-iști și bloggeri ne sugerează că această construcție s-ar plia pe așteptările oamenilor. Chiar și unii politicieni lasă de înțeles că s-ar putea realiza acest scenariu. Doar că cei care enunță ideea habar nu au de sociologie și nu răspund în niciun fel de rezultatele acestei provocări. Pentru că întrebarea formulată corect este: câți alegători susțin această idee și câte voturi ar putea lua acest bloc? Pentru cei familiarizați cu statistica, răspunsul este evident – mai puține decât ar lua în sumă, mergând separat. Și atunci, dacă blocul ia mai puțin – să ghicească din trei tentative cine ia mai mult în acest caz! Cei care nu cred, să facă măsurări și se vor convinge. Cei care sunt departe de calculele matematice, să-și amintească bancul despre sexul în grup (apropo, am avut și un referendum în grup ca și cum câștigat!). Cei care nu s-au lăsat convinși nici acum, să răspundă la o întrebare simplă – care va fi mesajul comun promovat de PD și PL în campanie? Pentru că dl Ghimpu deja a lansat ideea renunțării la statutul de neutralitate și aderare la NATO. Asta în mod automat deplasează toată construcția spre dreapta, lăsând descoperită porțiunea de centru-stânga a eșichierului ocupată acum de PD și care va fi imediat ocupată de altcineva (iarăși aveți trei tentative să ghiciți de cine anume).
Prin urmare, teza promovată e fie o fantezie diletantă și periculoasă, fie o provocare. Ideea cu lista comună sau bloc este valabilă doar în următoarea formulă – toți ceilalți proeuropeni pot adera (pe listă comună sau bloc) la unul din trei partide care trec pragul. Punct. Dacă nu aderă, asigură comuniștii cu o pătrime din voturile risipite. Restul sunt speculații.
Ceea ce este cu adevărat important e ca toate componentele proeuropene să obțină scorul maxim. Pentru a asigura formarea unei majorități proeuropene, care va garanta continuitatea parcursului european al țării. Asta se poate face doar mergând separat. Ceea ce implicit presupune o concurență. Iar concurența conduce la rezultate mai bune. Să se bată onest pentru indeciși prin informare și nu furând unul de la altul. Important e ca partidele să nu depășească limitele, ca după alegeri să mai poată fi parteneri. Așa e europenește. Și doar așa vom putea continua cele începute.
Alternativă nu există – e doar un clișeu publicistic. Alternativă există oricând. Iar aceasta este una foarte sumbră. „Vor fi nimicite Azerbaidjan, Armenia, Moldova așa cum au fost distruse Georgia și Ucraina. Dacă alege calea confruntării, niciunul din statele post-sovietice nu are șanse de supraviețuire”, ne avertizează ideologul rus Dughin. Noi nu am ales calea confruntării, dar nici iubire perversă cu de-a sila nu acceptăm. De aceea, de faptul ce vom alege la toamnă depinde viitorul nostru, al tuturor…
P.S. N-am scris nimic despre comuniști care încă n-au ieșit din hibernarea de vară. Ceilalți, deocamdată, nu trec pragul electoral.













































































