Victimele HOLOCAUSTULUI, comemorate în R. Moldova: 76 de ani de la de la eliberarea Auschwitz-ului. „Printre cei care au riscat, ajutând și salvând evreii prigoniți, se află și 79 de persoane originare din R. Moldova”

27 ianuarie este ziua în care se aduce un omagiu milioanelor de victime ale Holocaustului, teribila crimă generată și realizată cu atâta cruzime de naziști în cel de-al Doilea Război Mondial. La 76 de ani de la eliberarea Auschwitz-ului, zi care a stat la baza instituirii Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, au mai rămas puțini supraviețuitori ai „lagărelor morții”, care pot povesti ororile prin care au trecut. Cu această ocazie, în R. Moldova au fost comemorate milioanele de victime.

Președintele Maia Sandu a comemorat victimele Holocaustului la monumentul „Victimelor Fascismului” din Chișinău.

„Avem datoria să facem tot ce ne stă în puteri pentru ca niciodată, nicăieri în lume să nu se mai întâmple asemenea tragedii. Exterminarea fizică a unui număr enorm de oameni, fără nicio vină, fără drept de apărare, ne-a arătat limita de jos a răului la care poate ajunge o societate. Speranțele noastre, ale tuturor, sunt ca niciodată să nu se mai ajungă la acel nivel de degradare umană care a permis această tragedie. Astăzi comemorăm oamenii pe care i-am pierdut cu toții. Am pierdut nu doar părinți, copii, bunici, rude. Întreaga omenire a pierdut oameni de știință, oameni de cultură, inventatori, antreprenori”, a precizat Maia Sandu.

Șeful statului susține că e de datoria noastră, a tuturor, să transmitem următoarelor generații amintirea tragică a acelor vremuri și să facem tot ce ne stă în puteri pentru ca asemenea tragedii să nu se mai repete. „Pentru aceasta trebuie să condamnăm discursul de ură, discriminarea și orice formă de violență. Să construim o societate democratică în care nu este loc pentru dictatură și teroare. Putem face asta împreună, fiecare dintre noi, fiind mai toleranți, mai buni, mai respectuoși unii cu alții. Astăzi sunt alături de comunitatea evreiască și comunitatea rromă, pentru care această zi are o importanță deosebită. De Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului, cu mândrie vreau să menționez că printre cei care au riscat, ajutând și salvând evreii prigoniți, se află și 79 de persoane originare din Republica Moldova. Le mulțumesc pentru că, în acele vremuri negre, înfricoșătoare, au avut putere nu doar să rămână oameni, ci și să-i ajute pe alții. I-au adăpostit pe evrei în casele lor, i-au ajutat să fugă, le-au salvat și adoptat copiii”, a declarat șeful statului.

Ambasadorul României în R. Moldova, Daniel Ioniță, a adresat un mesaj cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

„Ura reînnoită este flagelul vremurilor noastre. Pandemia de COVID-19 a declanșat, la nivel global, nu doar o criză sanitară, ci și o criză a neîncrederii, generată de propagarea știrilor false și a teoriilor conspirației, de promovare a mesajelor de ură și a discursurilor xenofobe, de manipulare, de exacerbare a antisemitismului. Nu există risc mai mare de a fragiliza democrația decât acceptarea pasivă a tuturor acestor maladii ale lumii contemporane. În fața unor asemenea pericole, apelul la trecutul neromanțat, dezbrăcat de ideologii și politică, poate fi șansa redescoperirii valorilor europene perene: toleranța, respectul pentru diversitate, responsabilitatea.

În deportările forțate organizate de regimul mareșalului Ion Antonescu, cca. 120.000 de evrei români și rromi au fost alungați în Transnistria. Obligați să-și părăsească locuințele, jefuiți, torturați, ei au fost nimiciți de gloanțe, boli, frig și foame. Pe drum, precum și dincolo de Nistru, au murit mai multe zeci de mii. A fost un genocid de proporții inimaginabile. Ca ambasador al României, îmi este rușine de această pagină neagră de istorie! Astăzi aducem un pios omagiu victimelor Holocaustului și îi onorăm pe supraviețuitori, condamnând, cu fermitate, aceste atrocități care au mutilat, pentru totdeauna, istoria noastră. România afirmă cu tărie că nu va uita niciodată victimele inocente și se angajează, totodată, să nu mai permită repetarea unei asemenea tragedii”, a remarcat Ambasadorul Ioniță.

Diplomatul a precizat că România a făcut progrese extraordinare în ceea ce privește recuperarea memoriei Holocaustului, însă, din păcate, mai au loc „campanii grotești de reabilitare publică a unor figuri sinistre ale „trecutului negru”.

„Cei care vor să șteargă Holocaustul din istorie, precum și cei care încearcă să-i exonereze de vină pe criminali sunt complici la acest rău îngrozitor. Nu vom înceta niciodată să-i condamnăm pe cei care au sădit ura și au săvârșit crime și nu vom mai pleca tăcuți capul niciodată în fața răului. România este angajată constant în ceea ce privește asumarea trecutului, respingerea și sancționarea oricărei forme de manifestare a antisemitismului, precum și condamnarea negării și distorsionării Holocaustului și va continuă să promoveze definiția de lucru a antisemitismului, fiind una dintre primele țări care a introdus în legislație această definiție. Pentru a ne asigura că astfel de atrocități nu se vor mai repeta, educația despre Holocaust trebuie să devină un punct de reper pe agenda noastră comună”, a punctat Daniel Ioniță.

La rândul său, premierul interimar Aureliu Ciocoi, a subliniat că Guvernul R. Moldova își asumă deplin angajamentul de a purta mereu vie memoria victimelor acestui măcel abominabil.

„Cultivarea memoriei Holocaustului ca alegere conștientă de a nu da uitării aceste orori, este o datorie față de victime și o obligație față de generațiile viitoare. Guvernul R. Moldova a adoptat cel de-al doilea Plan de acțiuni pentru anii 2021-2024 privind promovarea memoriei Holocaustului și a culturii toleranței în vederea combaterii rasismului, antisemitismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță. Scopul primordial al acțiunilor noastre în următorii ani va fi, pe lângă acțiunile de comemorare, informare și sensibilizare a publicului larg, să abordăm și cauzele profunde ale fenomenelor sociale, care au derivat finalmente în tragedia Holocaustului: regimurile autoritare şi totalitare, antisemitismul, xenofobia și discursul de ură.

În acest context, educația continuă și formarea tinerelor generații în spiritul valorilor universale ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, stimulând dialogul intercultural, constituie principalele instrumente prin care vom putea păstra memoria victimelor tragediei și să construim o societate deschisă, tolerantă și pașnică, în care fiecare persoană să se dezvolte și prospera indiferent de apartenența etnică, rasială sau religioasă”, a adăugat oficialul.