Viceministrul Finanțelor RESPINGE analizele unor experți și explică cum vor avea „de câștigat” oamenii de pe urma reformei fiscale: „Se vehiculează că aceste diminuări de impozite adie a cadouri electorale”

Într-o postare pe Facebook, viceministrul susține că introducerea cotei unice de 12% la impozitul pe venitul persoanelor fizice este un lucru benefic, mai ales că „Moldova a rămas o insuliță solitară în regiune, care mai păstrează impozitarea progresivă”.

„Am notat mai multe reacții (majoritatea nu prin intermediul FB) vis-à-vis de această abordare. Mă bucur că cei mai mulți sunt „pro”. Le dau dreptate, însă, și celor care optează (dezinteresat) pentru cote diferențiate. Sper că în maximum 6-7 ani vom ajunge timpuri, când impozitarea progresivă va fi relevantă situației economice și nivelului de venituri ale populației. Acum vreau să aduc mai multe detalii privind alte modificări în materie de cote de taxe și impozite, dar și scutiri personale. Pentru claritate, le-am reflectat pe toate în tabelul anexat”, scrie acesta.

Chicu subliniază că scutirea personală anuală se majorează de 2,1 ori, până la echivalentul minimului de existență – 24 de mii de lei pentru trimestrul IV al anului 2018 și întreg anul 2019.

„Apropo, dacă păstram ritmul de majorare a scutirii personale la media din ultimii 10 ani, se ajungea la 24 de mii de lei peste… cam 24 de ani. Și atenție – niciodată nu ajungeam din urmă minimul de existență. Este oarecum o rușine pentru un stat care pretinde că-și respectă cetățenii să le impoziteze și veniturile, care nici măcar nu le pot acoperi minimul necesităților. Toate aceste modificări vor „lăsa” în buzunarele oamenilor venituri suplimentare semnificative, care anterior trebuiau plătite sub formă de impozite. Am scris în mod intenționat – „trebuiau”, or de multe ori povara fiscală excesivă pe plățile salariale stimula antreprenorii să folosească plicul ca mijloc de plată a salariului”, argumentează acesta.

Chicu s-a referit și la cotele contribuției sociale (BASS) achitate de angajator (exclusiv din sectorul corporativ). „Respectiv, pentru angajatorii din sector, dar și instituțiile de învățământ superior și medico-sanitare, cota scade de la 23% la 18%. În termeni practici aceasta înseamnă că, la fiecare mie de lei salariu calculat, angajatorul va economisi 50 de lei. În condițiile salariului mediu pe economie de circa 6 000 de lei, această diminuare înseamnă lăsarea la dispoziția antreprenorului a circa 300 de lei pentru fiecare angajat. Scade de la 16% la 12% contribuția respectivă achitată de agricultori, iar pentru activitățile care se desfășoară în condiții nocive, cota scade de la 33% la 26%. Este lesne de înțeles, că aceste reduceri de cote diminuează semnificativ pentru angajator povara fiscală pe plățile salariale. Apropo, și aici în comparație cu țările din regiune avem actualmente cele mai mari cote…”, spune sursa citată.

Chicu punctează că nu e vorba de „cadouri electorale”, așa cum afirmă unii analiști și politicieni.

„Și deoarece mult se vehiculează că aceste diminuări de impozite adie a „cadouri electorale”, mai anexez la „spovedania mea” un alt material ilustrativ (raportul angajați/pensionari). Se poate interpreta divers, dar noi (cei de la MF) avem o singură opinie – dacă nu se întreprinde nimic acum cu aceste evoluții… Ei, dar la aceasta nu se va ajunge, să fim încrezători și să dăm din coate, că se poate! La final-final de capitol, scot în evidență, că s-a avut grijă și de exportatori, care deseori, când se confruntă cu dificultăți în obținerea plăților pentru marfa livrată peste hotare, mai primesc de la stat și un „cadou otrăvit” sub formă de amenzi și penalități pentru repatrierea întârziată a mijloacelor valutare aferente tranzacțiilor de export. În conformitate cu modificările operate, acest regim de sancțiuni este esențial relaxat. Scade dublu penalitatea și de 2,1 ori mărimea amenzii. Se majorează și termenul de la care se aplică sancțiunea”.

Ion Chicu promite că va veni cu explicații despre „declararea voluntară, stimularea fiscală, dar și despre decriminalizarea activităților economice”, care au stârnit multe controverse în societate, inclusiv reacții din partea Ambasadei SUA, Delegația UE la Chișinău, FMI sau Banca Mondială. „Anume aici s-a citit cel mai puțin, dar s-a comentat mult”, a conchis viceministrul Finanțelor.