Veaceslav Ioniță: „Impozitul unic aduce PIERDERI de peste un MILIARD de lei la buget. Săracii - tot mai săraci, iar bogații - tot mai bogați”

După implementarea inițiativei impozitul unic de 12%, personale cu venituri mici vor avea de pierdut, iar persoanele cu venituri mari vor avea de câștigat, scrie economistul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în publicația „TREND HUNTER”. Totodată, bugetul de stat va pierde anual un miliard de lei, calculează Ioniță.

Potrivit expertului, doar 10% din sumă vor merge către persoanele cu venituri foarte mici, beneficiarii de bază sunt persoanele cu venituri mari, iar perdanții de bază sunt primăriile și în mod special Primăria mun. Chișinău.

„Impozitul unic simplifică esențial administrarea impozitului pe venit a persoanelor fizice și permite autorităților mai clar și transparent să ofere facilități anumitor categorii de persoane: cele cu venituri mici sau familiilor cu mulți copii.

Însă, în formula actuală, acest impozit nu atinge scopurile declarate și provoacă pierderi anuale de peste un miliard de lei Bugetului Public Național din totalul de 3,8 miliarde de lei impozit pe venit a persoanelor fizice, ceea ce reprezintă o scădere cu 35% a veniturilor din acest impozit.

Amintim aici că impozitul pe venit al persoanelor fizice este una dintre sursele de bază de venit la bugetele locale.

În urma inițiativei, cel mai mare perdant va fi municipiul Chișinău, care are planificat în acest an 1,3 miliarde de lei venituri din impozitul pe venit al persoanelor fizice din totalul de 3,8 miliarde de lei venituri. Datorită faptului că majoritatea salariaților sunt concentrați în mun. Chișinău și aici salariile sunt mai mari decât media pe țară, anticipăm o reducere a veniturilor anuale ale municipiului cu 350 de milioane de lei la situația zilei de azi, ceea ce reprezintă aproape 10% din bugetul municipal. Restul autorităților publice locale pierd împreună alte circa 200 de milioane de lei.

Toate calculele sunt în valoare anuală și se vor răsfrânge plenar începând cu anul 2019, însă dacă legea va intra în vigoare de la 1 octombrie, atunci pierderile autorităților locale vor depăși în acest an 180 de milioane de lei, bani care trebuie să fie compensați prin lege din bugetul de stat.

Toate aceste pierderi bugetare nu sunt compensate de realizarea obiectivelor declarate.

Unul dintre scopurile declarate a fost ca persoanele cu venituri mici până la minimul de existență să nu plătească impozite.

Într-adevăr, acest obiectiv este atins, ceea ce înseamnă pentru cele circa 115 mii de persoane cu venituri medii de 2 mii de lei economii lunare de 74 de lei. Acest obiectiv costă Bugetul Public circa 100 de milioane de lei sau doar 10% din pierderile totale ale bugetului.

Restul de 900 de milioane sunt venituri ratate pentru facilități fiscale grupurilor de salariați, care formal nu s-au încadrat în facilitatea formulată de Guvern.

Astfel, se atrage atenția la facilitățile obținute de cei cu salarii peste media națională. La ei facilitățile lunare sunt de 200 - 400 de lei, sau de 3-6 ori mai mari decât la cei cu venituri mici. Iar pentru super-angajați, conducători de întreprindere și instituții salariile cărora depășesc 100 de mii de lei, facilitățile lunare trec peste 6 mii de lei sau de 100 de ori mai mari decât la persoanele cu venituri mici vizate de Guvern.

Pentru a ilustra mai bine beneficiile individuale și pierderile bugetare, am calculat economiile obținute de fiecare grup de salariat, precum și ratările bugetare, ținând cont de salariul mediu și numărul de membrii în familie.

Sursa datelor: Codul Fiscal, Legea Finanțelor Publice Locale, Comunicatul de Presă a Guvernului, Biroul Național de Statistică, Legea Bugetului de Stat 2018, Legea Bugetului mun. Chișinău 2018, Raport de Executare a Bugetelor Locale/Iunie 2018, Calcule și estimări proprii

Conform calculelor noastre, dacă se doresc scutiri personale de 24 de mii de lei, atunci impozitul unic trebuie să constituie 16% pentru a asigura același volum de venituri în bugetul public național. Însă atragem atenția că în cazul dat scade presiunea fiscală pe cei cu venituri foarte mici și mari, dar crește presiunea fiscală asupra angajaților cu venituri medii”, susține Veaceslav Ioniță.