UTIL // Sfaturi pentru a semăna CORECT culturile de primăvară

LUCRĂRI // Culturile de primăvară sunt cele care hrănesc un an, dacă sunt semănate corect, iar solul este pregătit după toate regulile

Petru Ionel de la Nisporeni susține că i-a plăcut întotdeauna ca lucrările agricole să fie îmbinate cu informațiile și cunoștințele din acest domeniu pentru a obține „o roadă care să ne bucure până în adâncul sufletului”.

„Nu poți să arunci așa sămânța în sol, fără să știi ce e mai bine pentru ea și să îi creezi condițiile necesare ca să se dezvolte. Așa că fermierii studiază mereu toate particularitățile acestor lucrări de primăvară”, susține expertul în agricultură în cadrul Federației „Agroinform”.

„Este cum ai pregăti pătuțul pentru un copil”

Potrivit lui Petru Ionel, este foarte important de știut câteva reguli de aur despre fertilizarea solului. „Este cum ai pregăti pătuțul pentru un copil. Vrei să fie cât mai moale și mai comod”, spune mai în glumă, mai în serios fermierul.

Astfel, odată cu pregătirea terenului, primele care ajung în sol sunt cerealele păioase pentru care se aplică 20-30 de tone de gunoi de grajd la un hectar o dată la trei-patru ani şi îngrăşăminte pe bază de fosfor şi potasiu, în cantitate de 40-60 kg substanţă activă/ha.

În lipsa gunoiului de grajd, cantitatea de fosfor şi potasiu creşte la 80-100 kg la hectar. Agregatele folosite să fie corect reglate pentru a se obține indici calitativi superiori ai lucrării. Organizarea activității trebuie astfel făcută, încât lucrările solului să se execute rapid, profitându-se de starea solului și de timpul favorabil.

Intrarea pe teren cu agregatele de lucrat solul se face numai atunci când acesta este zvântat, nu aderă pe organele active ale uneltelor, nu rezultă fâșii de pământ umed în urma plugului sau grapei cu discuri, iar urmele roților tractoarelor nu indică o tasare puternică a solului.

Sămânța trebuie să fie certificată, cu o valoare biologică ridicată

Petru Ionel atenționează fermierii asupra faptului că lucrările solului trebuie să fie efectuate în aşa fel, încât între executarea arăturii şi semănat să treacă un interval de 15-20 de zile, necesar pentru a se realiza „aşezarea solului”.

Arătura se efectuează, în funcţie de sol, la 18-20 cm adâncime, Petru Ionel precizând că, dacă solul este prea uscat şi rezultă bulgări prea mari, se renunţă la arat şi se pregăteşte terenul utilizând grapa cu discuri grea, GDG-4,2 M, în agregat cu grapa stelată.

Expertul în agricultură de la Nisporeni mai spune că pregătirea patului germinativ se face cu o zi-două înainte de semănat şi constă în afânarea şi mărunţirea bulgărilor pe o adâncime de 6-8 cm cu ajutorul grapei cu discuri.

„Sămânța trebuie să fie certificată, cu o valoare biologică şi culturală ridicată, cu îndeplinirea următoarelor condiţii: puritatea trebuie să fie peste 98%, capacitatea germinativă - peste 90%, sănătoasă, umiditatea - sub 14%. Semințele trebuie tratate în mod obligatoriu cu fungicide pentru protejarea împotriva principalelor boli şi, dacă este posibil, şi cu insecticide”, zice specialistul.

Care este cantitatea potrivită de semințe de cereale la hectar

„Foarte important de reținut este faptul că amplasarea rațională a culturilor, o bună pregătire a patului germinativ, semănatul în perioada optimă, la densitatea și adâncimea cerută de fiecare cultură, reglarea corectă a agregatelor de lucrat solul și semănat reprezintă căi de obținere gratuită a unor sporuri mari de recoltă, fără a fi necesare cheltuieli suplimentare”, se arată convins Petru Ionel.

El explică fermierilor despre faptul că volumul de semințe necesar pentru un hectar de cultură este cuprins între 200 şi 240 kg, în funcţie de condiţiile pedoclimatice, fertilitatea terenului şi epoca semănatului.

Adâncimea de semănat este de 3-4 cm pe solurile luto-argiloase sau lutoase şi 5-6 cm pe solurile nisipoase. „Este bine de ştiut că cercetările efectuate au consemnat că, pentru fiecare zi de întârziere a semănatului, se pierd zeci de kilograme la hectar. Semănatul în perioada potrivită face ca grâul să aibă posibilitatea să se „înfrăţească” şi să se călească, fortificându-se, putând rezista în condiții extreme”, susține specialistul din cadrul „Agroinform”.

Soiurile cele mai rezistente la secetă

Potrivit recomandărilor lui Petru Ionel, având în vedere modificările climatice din ultimii ani, este recomandată utilizarea soiurilor rezistente la secetă şi mai timpurii, adaptate la condiţiile zonei noastre: Dropia, Boema, Flamura 85 sau Alex.

Specialistul de la Nisporeni susține că unii agricultori moldoveni năpădiți de grijile cotidiene uneori se conduc după reguli generale de mult știute. „Este absolut necesar de a ține pasul cu noile progrese în agricultură pentru a fi competitivi și pentru a oferi produse sănătoase”, conchide Petru Ionel.