Unele spitale din Suedia nu mai folosesc clorochina la tratarea bolnavilor de coronavirus, din cauza efectelor secundare
Clorochina, o substanţă folosită în special la tratamentele antimalarie şi lupus, este medicamentul vedetă utilizat de unele state, inclusiv de România, în tratarea pacienţilor de coronavirus.
O serie de oameni de ştiinţă au avertizat că, în combinaţie cu alte medicamente, aceasta poate fi chiar mortală şi că până nu vor apărea studii ample care să dovedească că nu are efecte adverese puternice pe termen lung ar trebui să nu mai fie folosită la tratarea COVID-19.
Câteva spitale din Suedia au luat decizia de a opri administrarea de clorochină la pacienţii de coronavirus după ce au constat că are efecte adverse, transmite Newsweek.
Medicii din spitalele aflate în regiunea Västra Götaland au renunţat să mai folosească medicamentul antimalarie la tratarea pacienţilor COVID-19 după ce au fost raportate efecte secundare, precum migrene, crampe şi pierderea vederii periferice.
Carl Sydenhag, un suedez de 40 de ani din Stockholm, a luat, sub prescripţie medicală, câte două tablete de clorochină zilnic, după ce a fost diagnosticat cu COVID-19 în 23 martie. A resimţit însă efecte adverse, precum pierderea vederii periferice, crampe, dar şi migrene pe care le-a comparat cu senzaţia de a fi electrocutat, după cum a povestit acesta pentru publicaţia Expressen.
Profesorul Magnus Gisslén, şeful clinicii de boli infecţioase din cadrul Spitalului Universitar Sahlgrenska (Suedia), a dezvăluit că a folosit clorochina în tratarea pacienţilor de coronavirus, „precum toţi ceilalţi”, dar că a renunţat la acest medicament în urmă cu trei săptămâni.
„S-au raportat reacţii secundare suspectate mai grave decât am crezut noi iniţial. Nu putem exclude reacţii adverse grave, în special asupra inimii, şi este un medicament cu doză mare. În plus, nu avem dovezi puternice că clorochina are efect asupra COVID-19”, a precizat acesta.
Hidroxiclorochina şi clorochina, folosite inclusiv în România
Hidroxiclorochina, un medicament bazat pe clorochină, este folosit de multe state în tratarea pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, inclusiv în România, după cum arată Protocolul Ministerului Sănătăţii. Donald Trump este unul dintre promotorii folosirii acestui „tratamentul minune împotriva COVID-19”.
Agenţia americană pentru produse alimentare şi medicamente (Food and Drug Administration - FDA) a aprobat folosirea acestui medicament luna trecută.
Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că medicamentul a obţinut rezultate mixte în studiile ştiinţifice. Un studiu publicat în Journal of Zhejiang University a sugerat că hidroxiclorochina şi clorochina nu oferă niciun beneficiu suplimentar pacienţilor care sunt îngrijiţi şi trataţi cu medicamente antivirale.
Un alt cercetător din Franţa, care a fost citat pe scară largă de cei care sunt în favoarea utilizării clorochinei şi a hidroxiclorochinei, a afirmat, pe baza, altui studiu din China, că aceste medicamente reduc semnificatov încărcătura virală la pacienţii cu COVID-19. Cu toate acestea, a fost criticat pentru dovezile slabe aduse, după cum a relatat The Financial Times.
O lucrare ştiinţifică, publicată săptămâna trecută, a mers şi mai departe, contestând afirmaţiile medicului francez şi afirmând că nu s-a găsit „nicio dovadă de claritate antivirală sau beneficii clinice ale utilizării hidroxiclorochininei şi azitromicinei pentru a trata pacienţii COVID-19”.
Inclusiv dr. Anthony Fauci, renumitul imunolog american, a afirmat că, pe baza dovezilor de până acum, „în termeni ştiinţifici, nu crede că se poate spune definitiv că (tratamentul cu hidroxiclorochină şi clorochină) funcţionează”.
La unele spitale din Rusia, medicii au fost obligaţi să testeze pe ei medicamente cu hidroxiclorochină, pentru a le verifica siguranţa şi eficacitatea.
În România, clorochina este folosită pentru că are un efect antiinflamator asupra plămânilor şi îmbunătăţeşte capacitatea pacientului de a rezista, după cum a afirmat preşedintele Societăţii de Microbiologie, Alexandru Rafila, care a precizat că „nu omoară virusul”.
Casă cu două etaje, construită pe un bloc de locuit din Chișinău: Autoritățile capitalei oferă detalii despre dezmăț
Rectorul Universității din București, Marian Preda, Doctor Honoris Causa al Universității de Stat din Moldova: „Este un titlu academic care mă onorează, dar mă și obligă”
DECIS // Votul prin corespondență, pilotat la scrutinul din toamna anului 2024, pentru cetățenii R. Moldova aflați în SUA și Canada: Opoziția va contesta inițiativa la Curtea Constituțională