Un grup de EXPERȚI au formulat 28 de RECOMANDĂRI pentru Summit-ul Parteneriatului Estic de la Bruxelles

UE ar trebui să mențină o politică deschisă și să trimită un mesaj clar țărilor asociate ale Parteneriatului Estic cu privire la perspectivele de integrare europeană.

Cel puțin, aceasta este una dintre recomandările formulate în cadrul Forumul Parteneriatului Estic al Centrelor de Cercetare (EaP Think Tank Forum), care s-a desfășurat în perioada 21-23 septembrie 2017 în premieră la Chișinău.

Directorul Executiv al IPRE, Iulian Groza, va prezenta, în cadrul celei de a 9-a Adunări Anuale a Forumul Societății Civile al Parteneriatului Estic, care va avea loc în Tallinn, Estonia, în perioada 25-27 octombrie 2017, documentul care cuprinde 28 de recomandări pentru Summit-ul Parteneriatului Estic, programat pentru sfârșitul lunii noiembrie la Bruxelles.

Documentul este împărțit în mai multe capitole și conține recomandări legate de aspectele strategice, politice și de securitate cu care se confruntă țările Parteneriatului Estic, dar și proiecte de acțiuni livrabile pentru anul 2020, legate de dezvoltarea economică, consolidarea instituțiilor și buna guvernare, dar și intensificarea dialogului și cooperării cu Uniunea Europeană.

Autorii documentului sunt de părere că UE are nevoie de o abordare pe termen lung nu doar pentru asigurarea stabilității, ci și pentru crearea unui mediu adecvat pentru sustenabilitatea sa în regiunea Parteneriatului Estic, concentrându-se asupra eforturilor continue de transformare internă. De aceea, UE ar trebui să regândească modul în care sunt cheltuiți banii în cadrul Parteneriatului Estic, găsind un echilibru mai bun între sprijinul bugetar și cel bazat pe proiecte. Astfel, al UE ar trebui să aloce o parte din fondurile provenite din sprijinul bugetar, doar dacă acestea vor fi urmate de reforme.

„UE ar trebui să acorde mai multă atenție provocărilor de securitate nu numai prin mecanismele „soft power”, ci și să-și extindă rolul în soluționarea conflictelor susținute de Federația Rusă în statele estice. Astfel, UE ar trebui să sprijine inițiativa partenerilor Parteneriatului Estic de a consolida cooperarea și schimburile între ele în prevenirea, soluționarea și reabilitarea conflictelor interne. Una dintre condițiile prealabile pentru a aborda „amenințările hibride” este consolidarea mass-media libere și independente, care joacă un rol important în stoparea propagandei externe. În consecință, se recomandă ca UE să aloce mai multe resurse pentru a contracara eforturile de dezinformare rusească și pentru a sprijini conținutul media local independent”, se mai spune în document.

Totodată, autorii studiului mai recomandă punerea în aplicare a unei o zone economice comune a țărilor Parteneriatului Estic și UE, care treptat să fie deschisă și pentru alți parteneri neasociați.

Astfel, UE ar trebui să fie mai ambițioasă în ceea ce privește acordarea de sprijin pentru punerea în aplicare a Acordului de Asociere și DCFTA, în special prin stabilirea unei „facilități de armonizare juridică” pentru a sprijini transpunerea acquis-ului comunitar.

De asemenea, țările Parteneriatului Estic ar trebui să negocieze și să încheie acorduri de evaluare a conformității produselor pentru a stimula exporturile către UE, în special în ceea ce privește produsele industriale. Pentru aceasta, Bruxelles-ul ar trebui să ia în considerație majorarea cotelor tarifare zero pentru mai mulți ani pentru aceste țări (în special cele legate ZLSAC), pentru a sprijini modernizarea diferitelor sectoare prin acordarea unui sprijin permanent industriei, care încă nu este pregătită să facă față concurenței asimetrice pe piața UE.

O preocupare deosebită a societății civile ține de problemele sistemice cu care se confruntă țările Parteneriatului Estic, a consolidării instituțiilor și bunei guvernări. Astfel, UE ar trebui să asigure o supraveghere mai atentă a procesului de combatere a corupției la nivel politic, precum și a oricărei forme a acesteia. De asemenea, UE ar trebui să ia în considerare extinderea sprijinului acordat reformelor administrației publice locale în țările Parteneriatului estic, prin revizuirea actualului cadru administrativ-teritorial atât la nivel local, cât și regional.

Referindu-se la securitatea energetică, autorii cred că UE ar trebui să ofere un sprijin financiar și politic suplimentar pentru a consolida independența energetică față de Rusia. Acest lucru ar trebui să aibă loc prin dezvoltarea infrastructurii energetice, prin creare de noi interconexiuni energetice la gaze, a liniilor energetice de tensiune înaltă, precum și dezvoltarea programelor de producere a energiei bio.

Totodată, către 2020 ar trebui finalizat proiectul de armonizare a tarifelor de roaming între țările Parteneriatului Estic și cele din UE. Mai mult, un nou obiectiv ambițios care ar putea produce un impact benefic asupra cetățenilor și al mediului de afaceri din țările Asociate, este lansarea dialogului cu UE privind aderarea la Spațiul Unic European de plăţi în euro (în engleză Single Euro Payments Area - SEPA).

Ultimele recomandări făcute de experți țin de domeniului educației. Astfel, autorii consideră că este necesară continuarea sprijinului programelor de schimb și mobilitate, precum Erasmus, H2020 , Jean Monnet, a cadrelor universitare, studenți și cercetători, care joacă un rol important în consolidarea capacităților interne a țărilor asociate.

Experții IPRE, GISS (Tbilisi) și New Europe Centre (Kiev) împreună cu reprezentanți ai Secretariatului Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic, vor promova recomandările în cadrul unei vizite, care va avea loc în perioada 6-8 noiembrie 2017, la Bruxelles. În cadrul acestui eveniment experții vor avea mai multe discuții cu reprezentanți ai Comisiei Europene, Serviciului European de Acțiune Externă al UE (SEAE), Parlamentari Europeni, reprezentanți ai statelor membre ale UE, precum și alți experți din cadrul comunității de think-tank și ai societății civile.