Comisia de la Veneția, despre deciziile CC de la Chișinău: „Calcularea termenului de trei luni pentru formarea unui guvern este fără precedent”. Termenul aplicabil trebuia să fie 10 iunie, nu 7

Comisia de la Veneția apreciază, într-un aviz adoptat astăzi, ca fiind „fără precedent” modalitatea de calculare a perioadei de trei luni în care urma a fi învestit Guvernul, aplicată de Curtea Constituțională pe 7 iunie curent - 90 de zile.

Avizul, destul de dur, constată că nu existau motive pentru dizolvarea Parlamentului de la Chișinău în zilele de 7 și 8 iunie, iar Curtea Constituțională a R. Moldova nu și-a respectat propriile proceduri.

„În ceea ce privește modul de calcul al Curții (de la Chișinău - n.r.) privind termenul de trei luni pentru formarea unui guvern - începând cu data de 7 iunie 2019 - Comisia de la Veneția consideră că este fără precedent. Potrivit calculului acceptat al limitei de trei luni prevăzută în Codul civil, care a fost aplicată anterior de Curtea Constituțională, termenul pentru formarea unui nou guvern a expirat la 9 iunie, trei luni calendaristice după confirmarea rezultatelor alegerilor. 9 iunie fiind o duminică, termenul aplicabil a fost, probabil, 10 iunie. Prin urmare, Comisia spune că investirea Guvernului Maia Sandu la 8 iunie a întrunit termenul legal”, cităm din aviz.

Comunicatul Comisiei de la Veneția vizavi de avizul adoptat cu privire la deciziile Curții Constituționale de la Chișinău din zilele de 7 și 8 iunie 2019:

Într-un aviz adoptat astăzi, experții în problemele constituționale ai Consiliului Europei, Comisia de la Veneția, au constatat că în Republica Moldova nu existau în mod clar condițiile de dizolvare a Parlamentului în perioada 7-8 iunie 2019.

Comisia de la Veneția consideră că Curtea Constituțională nu și-a respectat propriile proceduri și nici principiul egalității părților în ceea ce privește recenta criză politică. De asemenea, reamintește că rolul esențial al Curții Constituționale este acela de a menține o distanță egală față de toate ramurile puterii și de a acționa ca un arbitru imparțial în caz de coliziune între ele, respectând totodată soluțiile la care au ajuns instituțiile legitime din punct de vedere democratic.

Avizul a fost pregătit la cererea secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, după ce evoluțiile politice din țară și deciziile Curții Constituționale au dus la dizolvarea Parlamentului moldovean la 9 iunie. Dizolvarea s-a bazat pe pretinsa expirare a termenului de trei luni pentru formarea unui guvern dupa alegerile parlamentare de la inceputul acestui an. La 15 iunie, Curtea Constituțională a revizuit aceste decizii, luând în considerare noile evoluții politice din țară, în special transferul de putere anunțat către un nou Guvern.

În legătură cu deciziile Curții Constituționale din 8 și 9 iunie, Comisia de la Veneția constată că drepturile procedurale ale președintelui și Parlamentului au fost grav afectate, având în vedere numărul și viteza mare (o zi sau două zile pe parcursul unui weekend) cu care Curtea a decis asupra unor cazuri foarte sensibile, cu repercusiuni semnificative asupra instituțiilor statului. Nici președintele, nici Parlamentul nu au fost reprezentați și nici nu au avut șansa de a-și prezenta argumentele în fața Curții.

În plus, experții în dreptul constituțional subliniază că nimic nu sugerează că situația din țară era la momentul respectiv una de urgență, în ciuda expirării iminente a termenului de trei luni. Dimpotrivă, ei subliniază faptul că evoluțiile din Parlament au sugerat că timpul suplimentar ar conduce la soluționarea crizei prin formarea unui nou guvern.

De asemenea, avizul reamintește că Constituția Republicii Moldova stabilește că președintele poate dizolva Parlamentul ca măsură de ultimă instanță într-o situație specială în interesul țării, de exemplu dacă este imposibil să se formeze un guvern în termen legal. Totuși, acesta subliniază că, dacă partidele care reprezintă majoritatea au ajuns la un acord de formare a unui guvern - așa cum s-a întâmplat în Republica Moldova - dizolvarea Parlamentului ar putea fi considerată o încălcare a atribuțiilor constituționale ale președintelui, ca actor neutru.

În ceea ce privește modul de calcul al Curții privind termenul de trei luni pentru formarea unui guvern - începând cu data de 7 iunie 2019 - Comisia de la Veneția consideră că este fără precedent. Potrivit calculului acceptat al limitei de trei luni prevăzută în Codul civil, care a fost aplicată anterior de Curtea Constituțională, termenul pentru formarea unui nou guvern a expirat la 9 iunie, trei luni calendaristice după confirmarea rezultatelor alegerilor. 9 iunie fiind o duminică, termenul aplicabil a fost, probabil, 10 iunie. Prin urmare, Comisia spune că investirea Guvernului condus de Maia Sandu la 8 iunie a întrunit termenul legal.

Comisia menționează că există motive serioase pentru a concluziona că decizia Curții Constituționale de suspendare temporară a președintelui și numirea primului-ministru ca președinte interimar nu a fost fundamentată pe Constituția Republicii Moldova.

În cele din urmă, Comisia de la Veneția subliniază faptul că, într-un stat guvernat de statul de drept, organele constituționale merită respect instituțional, dar este esențial să decidă în limitele parametrilor autorității și responsabilității lor. Dacă acest lucru nu este respectat, încrederea în instituțiile de stat „poate fi subminată în mod grav și funcționarea democratică a instituțiilor statului este compromisă iremediabil”. Numai în mod excepțional, în astfel de cazuri, Comisia de la Veneția va accepta să evalueze judecățile constituționale.

De asemenea, Comisia atrage atenția asupra caracterului excepțional al procedurii de revizuire a hotărârilor Curții Constituționale.

Opinia integrală adoptată va fi publicată săptămâna viitoare pe site-ul Comisiei de la Veneția.