Trump amână atacul asupra Iranului la cererea lui Netanyahu, dar păstrează opţiunea militară „cu degetul pe buton”

Preşedintele Donald Trump amână deocamdată luarea unei decizii privind un posibil atac asupra Iranului, în timp ce Casa Albă poartă consultări interne şi discuţii cu aliaţii pentru a stabili momentul oportun al unei astfel de operaţiuni şi pentru a evalua dacă aceasta ar destabiliza semnificativ regimul de la Teheran, scrie Axios, citând cinci surse americane, israeliene şi arabe la curent cu situaţia.

Opţiunea militară rămâne ferm pe masă, însă decizia lui Trump de a face o pauză a scos la iveală o incertitudine profundă – atât în cadrul administraţiei, cât şi în rândul aliaţilor – în legătură cu riscurile unui atac care ar pedepsi Iranul, dar ar putea atrage în acelaşi timp represalii majore. În timp ce Trump îşi acordă timp pentru a analiza opţiunile diplomatice, armata SUA evacuează trupele din unele baze din Orientul Mijlociu şi trimite întăriri în regiune, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln şi grupul său de atac.

Deşi un atac nu pare iminent în acest moment, o sursă americană familiarizată cu situaţia a declarat pentru Axios că „toată lumea ştie că preşedintele ţine degetul pe buton”.

ÎNGRIJORĂRI ISRAELIENE

Oficialii israelieni se numără printre cei care, în ultimele două zile, şi-au exprimat rezerve serioase. Miercuri, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a vorbit cu Trump şi i-a cerut să aştepte, pentru a oferi Israelului mai mult timp să se pregătească pentru eventuale represalii iraniene, potrivit a trei surse americane şi unei surse israeliene. Şi The New York Times a relatat, pe baza unor surse, despre solicitarea lui Netanyahu.

O sursă israeliană a precizat că, pe lângă temerile legate de posibile represalii, planul actual al SUA vizează atacuri asupra unor ţinte legate de forţele de securitate iraniene, însă aceste lovituri nu sunt considerate de Israel suficient de puternice sau eficiente pentru a destabiliza în mod serios regimul. Trump a repetat în mai multe rânduri că va recurge la măsuri militare dacă Iranul va ucide protestatarii implicaţi în revolta de câteva săptămâni împotriva regimului. „AJUTORUL ESTE PE DRUM”, a scris el marţi, îndemnând poporul iranian să „preia controlul” asupra instituţiilor guvernamentale.

Se estimează că mii de protestatari au fost ucişi de forţele de securitate ale regimului. În acelaşi timp, autorităţile iraniene au restricţionat accesul la internet şi la telefonie în cadrul campaniei de reprimare brutală a revoltelor. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat joi că 800 de execuţii planificate au fost amânate ca urmare a presiunilor exercitate de Trump.

Cu o zi înainte, Trump declarase că i s-a transmis „din surse sigure” că „uciderile din Iran se opresc” şi că regimul „nu are în plan execuţii”. La scurt timp după comentariile sale, ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat pentru un post de televiziune american că nu există planuri pentru spânzurarea protestatarilor – metodă folosită în represiunile anterioare.

„Americanii reevaluează acum situaţia”, a declarat pentru Axios o sursă arabă bine informată. Cu toate acestea, miercuri seara, regimul iranian a închis pentru câteva ore spaţiul aerian al ţării, de teamă că ar putea avea loc un atac al SUA.

INCERTITUDINEA CA TACTICĂ

O bună parte din mesajele publice transmise de la Washington par concepute pentru a maximiza incertitudinea şi, potenţial, pentru a destabiliza Iranul, aşa cum s-a întâmplat când SUA au atacat anul trecut, în luna mai, anumite instalaţii nucleare ale ţării, notează Axios. Deciziile majore sunt luate de un grup extrem de restrâns de înalţi oficiali ai administraţiei Trump.

„Preşedintele nu exclude nicio opţiune, nici acum, nici în viitor. Oamenii nu ar trebui să încerce să-l îngrădească”, a avertizat o sursă americană bine informată. „Îi place să păstreze opţiunile deschise şi este o trăsătură definitorie a abordării sale faptul că va discuta cu oricine, oricând”, a adăugat aceeaşi sursă. Leavitt a reiterat joi că toate opţiunile rămân pe masa discuţiilor.

Un alt oficial american a precizat că este prea devreme pentru a afirma cu certitudine că la Casa Albă se trece deja în „modul dezescaladare”. „Preşedintele încă examinează opţiunile şi urmăreşte evoluţia situaţiei”, a spus oficialul.

Marţi, Trump s-a întâlnit cu principalii săi consilieri de securitate naţională pentru a discuta un potenţial atac militar al SUA, menit să pedepsească regimul iranian pentru uciderea protestatarilor. Două surse familiarizate cu întâlnirea au declarat că aceasta s-a încheiat fără o decizie clară. Trump a cerut mai mult timp pentru a evalua opţiunile şi pentru a rafina planurile. „Din câte am înţeles, Trump a decis să-şi dea mai mult timp să se gândească”, a declarat pentru Axios o sursă israeliană apropiată lui Netanyahu.

Joi dimineaţă, ambasadorul Iranului în Pakistan, Reza Amiri Moghadam, a afirmat că „Trump a informat Teheranul că nu va ataca ţara şi a cerut Iranului să dea dovadă de reţinere”. Casa Albă a negat însă că un asemenea mesaj ar fi fost transmis iranienilor.

La scurt timp după aceea, Trump a repostat pe Truth Social un articol potrivit căruia un protestatar în vârstă de 26 de ani nu va mai fi condamnat la moarte în urma avertismentelor sale adresate Iranului. „Este o veste bună. Sperăm că va continua!”, a comentat Trump.

CONSULTĂRI INTENSE CU NETANYAHU

În culise, administraţia Trump şi guvernul israelian au purtat consultări intense cu privire la planurile SUA de a lansa un eventual atac asupra Iranului, au declarat surse americane şi israeliene. În ultimele două săptămâni, potrivit acestora, Netanyahu a fost atent să nu pară că exercită presiuni asupra lui Trump pentru a acţiona. Tactica sa a fost să îi permită preşedintelui american să ia singur deciziile.

O sursă americană a explicat că mesajul transmis de israelieni către administraţia Trump a fost: „vom urma indicaţiile voastre, dar nu insistăm pentru un atac”. O a doua sursă a subliniat: „Bibi (Netanyahu - n.r.) nu i-a spus lui Trump să nu o facă, dar nici nu îl presează să o facă”.

În timp ce Trump evaluează diferitele opţiuni militare, SUA iau simultan măsuri suplimentare pentru a creşte presiunea politică şi economică asupra regimului iranian. Joi, Departamentul Trezoreriei a anunţat noi sancţiuni împotriva secretarului general al Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului, Ali Larijani, un apropiat al liderului suprem, Ali Khamenei.

Au fost sancţionaţi, de asemenea, mai mulţi comandanţi ai forţelor de securitate internă ale Iranului şi ai Gărzii Revoluţionare Islamice, acuzaţi că au fost implicaţi în uciderea protestatarilor, precum şi entităţi afiliate „reţelei bancare paralele” a Iranului.

Surse americane afirmă că Trump rămâne deschis diplomaţiei cu Iranul, dar doreşte un angajament clar din partea liderului iranian că este posibilă o înţelegere serioasă. „În cele din urmă, regimul iranian va cădea, cu excepţia cazului în care liderul suprem va vorbi direct cu DJT (Donald Trump - n.r.). El nu are încredere că altcineva din sistemul lor are autoritatea de a negocia efectiv”, a declarat o sursă.