Tinerii din Republica Moldova în 2025: mai puțini, mai educați, dar cu provocări pe piața muncii și diferențe mari între urban și rural

Biroul Național de Statistică prezintă o sinteză amplă privind situația tinerilor din Republica Moldova în anul 2025.

1. Situația demografică a tinerilor

Tinerii continuă să reprezinte aproximativ un sfert din populația țării. La 1 ianuarie 2026, populația cu reședință obișnuită a fost de 2365,6 mii persoane, dintre care 517,3 mii erau tineri cu vârsta de 14-34 ani, ceea ce constituie 21,9% din total. Din numărul total de tineri, 47,9% sunt bărbați și 52,1% femei.

Generația tânără se află într-un proces continuu de descreștere. La începutul anului 2026, comparativ cu aceeași dată a anului precedent, populația de 14-34 ani s-a redus cu 13,5 mii persoane, adică cu 2,5%. Totodată, segmentul de 14-19 ani a înregistrat un ușor avans: la începutul anului 2026 numărul acestora a crescut cu 2,7 mii persoane sau cu 1,5% față de 2025, iar ponderea în totalul tinerilor de 14-34 ani a urcat de la 33,7% (01.01.2025) la 35,1% (01.01.2026).

În schimb, în cazul persoanelor de 20-24 ani, numărul s-a redus cu 2,5 mii persoane față de anul anterior, însă ponderea lor în totalul tinerilor a crescut ușor, cu 0,1 puncte procentuale. Tinerii de 25-29 ani au fost mai puțini cu 5,5 mii, iar ponderea acestei grupe s-a micșorat cu 0,5 puncte procentuale. Cea mai pronunțată scădere s-a înregistrat în categoria de 30-34 ani: minus 8,2 mii persoane și o diminuare a ponderii cu 0,9 puncte procentuale.

Femeile tinere din mediul rural nasc mai devreme decât cele din mediul urban

Distribuția născuților-vii după vârsta mamei în 2025 arată că 77,8% dintre copii au fost născuți de mame cu vârsta de până la 35 de ani. Vârsta medie a mamei la prima naștere a ajuns la 26,7 ani, în creștere față de 2024, când era de 25,6 ani. Există însă diferențe clare între mediul urban și cel rural: mamele din mediul rural nasc, în medie, la 24,4 ani, în timp ce cele din mediul urban la 28,5 ani.

După starea civilă a mamei, în 2025, numărul copiilor născuți de mame tinere în afara căsătoriei a fost de 6,5 mii, ceea ce reprezintă 38,0% din totalul născuților-vii cu mame de 14-34 ani. Rata nașterilor timpurii (15-19 ani) s-a situat la 15,6 născuți-vii la 1000 de femei de această vârstă, fiind în scădere cu aproximativ 1,7 născuți-vii la 1000 femei față de 2024 (17,3 născuți-vii la 1000 femei).

Numărul întreruperilor de sarcină la femeile de 15-34 ani este în scădere

În 2025, la femeile cu vârsta de 15-34 ani au fost înregistrate 4,1 mii întreruperi de sarcină, cu 3,3% mai puține față de 2024. Majoritatea covârșitoare (92,0%) a acestor cazuri a revenit femeilor de 20-34 ani. La 1000 femei cu vârsta de 15-34 ani au revenit 16,0 cazuri de întrerupere a sarcinii.

2. Tinerii în învățământ

În anul de studii 2025/26, numărul total de elevi (din învățământul liceal și profesional tehnic) și studenți a atins 151,9 mii persoane, în creștere cu 5,0% față de anul de studii 2024/25. Raportat la 1000 locuitori cu vârsta de 15-29 ani, în 2025/26 s-au înregistrat 431 elevi și studenți, față de 410 în 2024/25.

Pe niveluri educaționale, în anul de studii 2025/26 la 1000 locuitori de 15-29 ani au revenit: 110 elevi în învățământul liceal, 143 elevi în învățământul profesional tehnic și 179 studenți în învățământul superior.

În ultimii cinci ani, învățământul liceal a cunoscut o evoluție ascendentă. În 2025/26 erau înscriși 38,7 mii elevi, cu 2,1% mai mulți decât în 2021/22. Ponderea fetelor a rămas dominantă, ajungând la 55,7% în 2025/26. Diferențele între mediul urban și cel rural persistă: mediul rural rămâne dezavantajat, deoarece aproximativ 83,4% dintre elevii din clasele 10-12 învățau în licee din mediul urban.

În învățământul profesional tehnic, în anul de studii 2025/26 au fost cuprinși 50,2 mii elevi: 15,6 mii în învățământul profesional tehnic secundar și 34,6 mii în cel postsecundar. Comparativ cu anul de studii 2021/22, sistemul profesional tehnic a înregistrat o creștere a efectivelor de elevi cu 9,1 mii persoane.

În învățământul profesional tehnic secundar cele mai mari ponderi le-au avut elevii de 16 ani (33,9%), 17 ani (28,9%) și 18 ani (16,2%) în anul de studii 2025/26. În învățământul profesional tehnic postsecundar predomină vârstele specifice acestui nivel: 16 ani – 22,8%, 17 ani – 23,8%, 18 ani – 22,3% și 19 ani – 18,0%.

Băieții se orientează spre profesional tehnic secundar, fetele spre postsecundar

În 2025/26, băieții au fost majoritari în învățământul profesional tehnic secundar, unde au reprezentat 72,9% din elevi, în timp ce fetele au fost preponderente în învățământul profesional tehnic postsecundar, cu o pondere de 52,9%.

Structura elevilor pe domenii de formare arată că, atât la nivel secundar, cât și la postsecundar, cele mai mari ponderi s-au înregistrat la domeniul inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții (67,6% la nivel secundar și 22,3% la postsecundar). La nivel postsecundar au mai înregistrat ponderi însemnate domeniile business, administrare și drept (23,7%), precum și sănătate și asistență socială (17,1%).

În 2025, învățământul profesional tehnic secundar a fost absolvit de 5,1 mii persoane, cu circa 8,5% mai multe decât în anul precedent. Cei mai mulți absolvenți s-au regăsit în domeniul general inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții, în special în: vehicule cu motor, nave și aeronave (18,5% din totalul absolvenților), construcții și inginerie civilă (12,5%), procesarea alimentelor (8,6%) și energetică și inginerie electrică (8,8%).

În același an, 6,9 mii persoane au absolvit învățământul profesional tehnic postsecundar, numărul fiind cu 6,2% mai mare comparativ cu anul precedent. Din totalul absolvenților din 2025, 22,8% au fost pregătiți pentru domeniul business, administrare și drept, 24,4% pentru inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții, iar 16,1% pentru sănătate și asistență socială.

La începutul anului de studii 2025/26, în învățământul superior erau înscriși 62,9 mii studenți. Dintre ei, 74,2% urmau studii superioare de licență, 16,9% – studii superioare de master, iar 8,9% – studii superioare integrate.

În 2025/26, femeile au constituit 58,2% din totalul studenților. Distribuția pe programe de studii evidențiază diferențe crescute odată cu avansarea în nivel: femeile reprezintă 55,2% dintre studenții la licență, 63,9% în rândul masteranzilor și 72,8% în cadrul programelor de studii superioare integrate.

Pe vârste, cei mai mulți studenți se regăsesc în intervalul 19-23 ani, considerat vârsta teoretic corespunzătoare învățământului superior; această categorie concentrează 66,1% din total. Vârsta medie a studenților în 2025/26 a fost de 24 de ani, cu unele diferențe de gen: 24,5 ani la femei și 23,3 ani la bărbați.

Pondere ridicată și constantă a absolvenților de business, administrare și drept

În 2025, 13,8 mii persoane au absolvit învățământul superior. Dintre acestea, 65,0% au obținut diploma de licență, iar 35,0% – diploma de master sau una echivalentă acestui nivel. În perioada 2021-2025, numărul absolvenților a fluctuat, însă comparativ cu 2021 se observă o scădere de 9,8% la programele de master și studii integrate și o creștere de 3,0% la programele de licență.

În structura pe domenii, 45,2% din totalul absolvenților provin din domeniul business, administrare și drept, urmat de domeniul educație cu 15,0% și de domeniul inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții cu 8,0%.

3. Tinerii pe piața muncii

În 2025, rezultatele Anchetei Forței de Muncă arată că, după statutul activității curente, din totalul tinerilor de 15-34 ani, 37,7% (188,4 mii) erau ocupați, 2,4% (11,8 mii) erau șomeri, iar restul de 59,9% (299,0 mii) se aflau în afara forței de muncă.

Femeile tinere care nici nu lucrează, nici nu învață sunt mai numeroase decât bărbații

Fiecare al șaptelea tânăr de 15-24 ani (14,5%) și aproape fiecare a patra persoană de 15-29 ani (23,2%) sau de 15-34 ani (27,9%) nu era inclusă nici în sistemul de educație (formal sau non-formal), nici în activități de ocupare. Aceștia sunt tinerii NEET (Not in Education, Employment or Training). Pentru toate cele trei grupe de vârstă, indicatorul NEET a fost mai ridicat în rândul femeilor decât al bărbaților.

Peste 6% dintre tinerii care lucrează sunt și în sistemul de educație; unul din cinci are un loc de muncă informal

Tinerii de 15-34 ani angajați preferă în principal locurile de muncă plătite: 86,1% au lucrat în calitate de salariat, iar 13,9% au desfășurat activități pe cont propriu sau alte forme nesalariale. În rândul tinerilor care lucrează, 6,5% urmau concomitent și o formă de educație formală în sistemul național de învățământ.

Aproape fiecare al cincilea tânăr (18,7%) a avut un loc de muncă informal. În rândul salariaților tineri, 5,8% munceau fără contract individual de muncă, adică în regim nedeclarat. Angajarea fără contract scris, pe baza unor înțelegeri verbale, a fost mai frecventă în rândul bărbaților tineri (7,8%) decât în rândul femeilor tinere salariate (3,6%).

Dintre tinerii ocupați, 7,8% au declarat că doresc să-și schimbe situația profesională, motivul principal invocat fiind venitul nesatisfăcător sau nivelul de remunerare considerat inadecvat.

Rata de ocupare a tinerilor de 15-24 ani a fost de numai 19,7%. Pentru grupele de 25-29 ani și 30-34 ani, indicatorul a fost mult mai mare – 51,9% și, respectiv, 59,7%, de 2,6 ori și de 3 ori mai ridicat comparativ cu grupa cea mai tânără. Ambele valori depășesc media pe total țară (40,2% pentru populația de 15 ani și peste).

Rata șomajului în rândul tinerilor depășește media națională

Șomajul afectează tinerii mai puternic decât alte categorii de vârstă. În 2025, rata șomajului, conform definiției BIM, a fost de 7,4% pentru tinerii de 15-24 ani, 7,0% pentru cei de 15-29 ani și 5,9% pentru categoria 15-34 ani, în timp ce media pe țară a fost de 3,8%. Șomajul de lungă durată (de 12 luni și mai mult) a cuprins 17,4% din totalul șomerilor de 15-34 ani.

După sexe și mediu de reședință, tinerii șomeri de 15-34 ani au fost în proporție de 57,1% bărbați, iar 63,6% locuiau în mediul urban.

Un nivel de instruire mai înalt este asociat cu o rată a șomajului mai mare

În funcție de nivelul de instruire absolvit, ratele șomajului au fost mai ridicate în rândul tinerilor cu studii superioare – 6,2%, urmați de cei cu nivel mediu – 5,9% și de cei cu nivel de instruire scăzut – 5,3%.

Fiecare al doilea tânăr inactiv este elev sau student, iar fiecare al cincilea îngrijește de familie

În rândul tinerilor de 15-34 ani aflați în afara forței de muncă, elevii și studenții au avut ponderea cea mai mare (55,3%). O altă categorie importantă o reprezintă persoanele care îngrijesc de familie (persoanele casnice), cu o pondere de 19,0%, majoritatea covârșitoare fiind femei (96,4%). Printre alte persoane inactive se numără cei care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Republica Moldova deoarece deja au un loc de muncă peste hotare sau planifică să lucreze peste hotare.

4. Gospodăriile cu tineri

Ponderea gospodăriilor formate doar din familii tinere este mai mare în mediul urban

Potrivit Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în 2025, 6,8% dintre gospodăriile din țară aveau în componență familii tinere, cu membri de 14-34 ani. Dintre acestea, 83,5% erau gospodării formate exclusiv din familii tinere, 12,2% erau gospodării din familii tinere împreună cu părinți, iar 4,4% – gospodării formate din familii tinere și alte persoane. Ponderea gospodăriilor compuse doar din familii tinere, care locuiau separat, a fost cu 15,0 puncte procentuale mai mare în mediul urban decât în cel rural. În schimb, în rural a fost mai ridicată ponderea gospodăriilor alcătuite din familii tinere care locuiau cu părinții (cu 9,6 puncte procentuale peste urban) și a celor cu familii tinere și alte persoane (cu 5,5 puncte procentuale mai mult).

Gospodăriile cu familii tinere au un nivel de dotare mai bun decât media pe țară

Gospodăriile cu familii tinere dispun, în general, de un nivel de dotare cu bunuri de folosință îndelungată mai ridicat decât media națională. Cele mai mari diferențe se observă pentru bunuri precum computerul, autoturismul, mașina de spălat rufe automată și condiționerul.

Nivelul de dotare este mai mare în mediul urban decât în rural. Astfel, 78,6% dintre gospodăriile urbane cu familii tinere aveau computer, pe când în mediul rural această pondere era de 48,3%. Cu mașină de spălat rufe automată erau dotate 100,0% dintre gospodăriile urbane cu familii tinere, față de doar 84,4% în mediul rural. În cazul condiționerului, diferențele sunt și mai vizibile: 39,5% dintre gospodăriile urbane îl dețineau, comparativ cu 9,3% în mediul rural.

Familiile tinere din urban își percep nivelul de trai mai favorabil decât cele din rural

În ceea ce privește aprecierea subiectivă a nivelului de trai, 57,5% dintre gospodăriile cu familii tinere au evaluat nivelul de trai ca fiind satisfăcător, 41,3% l-au apreciat drept bun sau foarte bun, iar 1,2% au declarat că nivelul de trai al gospodăriei este rău sau foarte rău.