Stiri

Țâra de oameni

Без рубрики 19.05.2013 12:58 Vizualizări

2170

Sat // Țâra este ascunsă între stânci și salcâmi unde porcii se plimbă liber pe ulicioare. Ar putea deveni lesne destinație turistică, dar rămâne tot mai depopulată

Galina Munteanu

Un sat care seamănă cu o poveste. Unul dintre puţinele din țară care este așezat între stânci unde poţi vedea doar căsuţe de odinioară, construite de-a lungul Răutului, acoperite cu oale roşii şi înconjurate de gărdulețe din piatră. Cartea de vizită sunt cele câteva băşti (aşezări rupești) rămase de la strămoşi. Este vorba de satul Ţâra din raionul Floreşti, situat la aproape 100 km de Chişinău.

Fără primărie, şcoală şi grădiniţă, dar cu tradiţii

Nu are o primărie proprie, o şcoală şi nici o grădiniţă. Din cei peste 200 de locuitori, doar 12 sunt copii de vârstă preşcolară şi cam vreo 20 de elevi. Pentru a merge la şcoală, zilnic aceştia sunt nevoiţi să facă naveta în satele vecine Roşietici ori Ghindeşti. „Primarul nostru este unul pentru trei sate. Şi pentru satul Ghindeşti, şi pentru Hârtop, şi pentru Țâra. Nu ne plângem, le reuşeşte pe toate, ne ajută cum poate mai bine. Şcoală nu am avut în sat pentru că erau puţini copii, dar grădiniţă a fost. Au închis-o prin anii 2000, tot pentru că erau puțini copii. Mulți dintre părinți nu lucrează şi își educă singuri copiii, îi duc la grădiniţa din Roşietici doar când sunt de grupa pregătitoare, mai aproape de înscrierea la şcoală. Multe familii au vrut să-şi construiască case la noi, dar nu le-au permis fiindcă ziceau că Ţâra este o localitate fără perspectivă şi familiile alegeau să plece la Ghindeşti”, afirmă Eufrosinia Feodorovici, bibliotecara satului. A rămas în sat doar un punct medical, fără medic, ce-i drept, doar cu o asistentă medicală, biblioteca, un magazin mic şi o biserică.

Cinci angajați

Dacă ar fi să calculăm, din cei peste 200 de săteni doar cinci au un loc de muncă în sat. „La acest capitol ne descurcăm cum putem. Mai mult lucrează bărbaţii, se duc care la Moscova, care la Chişinău, care la Ghindeşti, femeile au grijă de gospodărie şi de copii. Deşi ne este greu, nu schimb acest sat pe nimic. Aici au locuit părinţii mei, iar eu am trăit la Râbniţa. Cu 20 de ani în urmă, când a fost acel conflict pe Nistru, am venit aici. Acum, nu-mi imaginez cum aş putea locui în altă localitate”, ne spune o altă săteancă, Emilia Vasiliev. Chiar dacă sunt puţini în localitate, tradiţiile sunt respectate cu sfinţenie an de an. „De hramul satului pe care îl sărbătorim pe 28 august, două zile se organizează joc în sat. La sărbătorile de iarnă se umblă cu colindul, uratul, semănatul. Tradiţional, în fiecare an pe 1 iunie sărbătorim Ziua copilului. Organizăm şi serate literare tematice”, susţine doamna Eufrosinia.

Salcâmul a pus stăpânire pe sat

E greu se treci acum prin sat şi să nu fii îmbătat de linişte şi mirosul puternic al florilor de salcâm care par să fi pus stăpânire peste sat. Aproape pe fiecare căsuţă din cele peste 100 câte sunt ridicate în Ţâra o poţi observa cu greu de după crengile înflorite de salcâm. „O adevărată frumuseţe. Am fost şi în Italia la muncă, dar nu am rezistat decât doar două luni şi jumătate. Credeam că nu o să mai ajung acasă. Nu-mi amintesc să fi fost vreo zi în care să nu plâng. Nu regret că m-am întors. Atunci mi-am spus că mai mult nu mă mai duc nicăieri din acest sat”, ne povesteşte printre lacrimi Eufrosinia Feodorovici.

„Suntem o ţâră de oameni”

Satul Țâra este atestat în documente din anul 1803, dar pare vechi de când lumea. Primele aşezări din Ţâra au fost băştile rupeşti din stâncile care înconjoară malurile Răutului. Deşi odată cu anii gospodarii şi-au înălţat case, băştile au rămas neschimbate. Astăzi, mai în fiecare ogradă poţi observa aceste căsuţe, ridicate din piatră și ascunse între stâncile care veghează satul. Unii dintre gospodari au făcut din ele o adevărată bijuterie. Altele stau dărâmate, iar printre zidurile acestora au crescut deja copaci mari şi groşi, semn că au trecut ani buni de când au fost părăsite.

Oștenii lui Ștefan cel Mare

Legenda spune că, demult, prin locurile acestea ar fi trecut Ştefan cel Mare cu oștile sale care apărau acest plai mioritic de otomani. L-ar fi ademenit miraculoasa priveliște pe marele Voievod şi le-a dat la trei oşteni (Artemie, Popovschii şi Tocan) câte 25 de desetine de pământ ca să-şi construiască case şi să-şi întemeieze familii. Şi cum în jur erau numai stânci, aceştia şi-au zidit în pământ nişte bordeie pe care le-au împrejmuit cu garduri din piatră. „Satul se numeşte Ţâra, deoarece întemeietorii au fost doar trei, adică o ţâră de oameni. Acum suntem mai mulţi, dar tot o ţâră…”, ne spune Eufrosinia Feodorovici, bibliotecara satului.

Porci ca la nimeni

Ţâra este satul unde nu doar cei care trăiesc aici se simt fericiţi şi împliniţi, dar şi… porcii. Pentru săteni pare deja o obişnuinţă ca atunci când merg prin sat, în loc de vreun consătean, să întâlnească un patruped care doar el ştie încotro se duce. Ziulica întreagă aceştia se plimbă nestingherit prin sat, se odihnesc unde vor, se hrănesc cu iarbă, scoici din Răut, iar când amurgeşte se întorc fiecare la casele lor. Culmea e că, oricât de departe de casă ar ajunge, spre seară tot la gospodăria lor trag. „Aşa a fost de când mă ţin eu minte şi pe timpul părinţilor mei tot aşa era. Dimineaţa sunt hrăniţi, li se deschide poarta şi… pe aici, băieţi! Seara, fiecare vine la poarta lui. Nu au fost cazuri când să încurce gospodăria ori să se fure porcii”, susţine doamna Eufrosinia. Femeia ne spune că în acest an sunt mai puţini porci, din cauză că anul trecut a fost secetă şi sătenii nu aveau cu ce să-i hrănească. Locuitorii de aici cresc porci mai mult pentru vânzare.

„Este un sat foarte frumos și pitoresc. Ar putea deveni destinație turistică. Regretabil e că, odată cu trecerea anilor, acesta devine tot mai depopulat din cauza natalității scăzute. Cei în vârstă mor, iar cei tineri, după ce merg la învățătură, aleg să rămână la oraș”, conchide Eufrosinia Feodorovici.

Este un sat foarte frumos și pitoresc. Ar putea deveni destinație turistică. Regretabil e că, odată cu trecerea anilor, acesta devine tot mai depopulat din cauza natalității scăzute.

Autor: Ziarul National