SUA acuză în Consiliul de Securitate o „escaladare periculoasă” după atacul Rusiei cu racheta Oreşnik lângă graniţa cu Polonia și NATO

Statele Unite au denunţat luni, în Consiliul de Securitate al ONU, folosirea în Ucraina, de către Rusia, a rachetei balistice de ultimă generaţie Oreşnik, calificând-o drept o ”escaladare periculoasă şi inexplicabilă”, potrivit unei comunicări oficiale.

”Mulţumită leadershipului preşedintelui (american Donald) Trump, suntem mai aproape ca niciodată, de la începutul războiului, de un acord. Cu toate acestea, Rusia a lansat mai multe atacuri în Ucraina, inclusiv lansarea rachetei sale balistice (de tip) Oreşnik cu capacitate nucleară, care a atins o zonă în Ucraina în apropierea frontierei cu Polonia şi NATO”, a declarat ambasadoarea americană la ONU, Tammy Bruce, subliniind caracterul extrem de grav al situaţiei.

”Acest lucru constituie o nouă escaladare periculoasă şi inexplicabilă, în timp ce Statele Unite lucrează cu Kievul şi alţi parteneri şi cu Moscova pentru a pune capăt războiului printr-un acord negociat”, a insistat ea. În loc să se caute o calmare a tensiunilor, acţiunile Rusiei merg în direcţia opusă.

”Cele două părţi ar trebui să caute căi către dezescaladare, însă acţiunile Rusiei ameninţă să extindă şi să intensifice războiul”, a mai spus reprezentanta Washingtonului. Tammy Bruce a acuzat, totodată, Moscova de ”ridiculizarea cauzei păcii”, sugerând că gesturile militare contrazic total mesajele publice despre dorinţa de dialog.

Acest atac în apropierea frontierei cu Polonia este considerat de mai mulţi diplomaţi drept un semnal alarmant. El este ”periculos, el ameninţă securitatea regională şi internaţională şi reprezintă un risc grav de escaladare şi de eroare de clacul”, a denunţat, la rândul său, ambasadorul britanic interimar James Kariuki. Oficialul a atras atenţia că orice eroare de calcul ar putea avea consecinţe imprevizibile pentru întreaga regiune.

”Ucraina va supravieţui acestui nou atac, la fel ca multor altora înainte. iar dacă preşedintele (rus Vladimir) Putin crede că această violenţă îi va descuraja pe aliaţii Ucrainei, el se înşeală”, a subliniat Kariuki, evocând determinarea partenerilor internaţionali de a continua sprijinul pentru Kiev.

ATACURI ”BARBARE”

Ministerul rus al Apărării a anunţat luni că racheta sa de ultimă generaţie de tip Oreşnik – folosită vineri a doua oară în Ucraina – a vizat o fabrică aeronautică la Liov, în vestul ţării. În timp ce Moscova vorbeşte despre o ţintă militar-industrială, numeroşi membri ai Consiliului de Securitate au condamnat atacurile masive ale Rusiei de la sfârşitul săptămânii trecute, atacuri care au lăsat mii de oameni fără încălzire în capitala ucraineană.

Ambasadoarea letonă Sanita Pavluta-Deslandes a calificat aceste atacuri drept ”barbare”, comise în toiul unei ierni grele. ”Este important să notăm o tendinţă perturbantă: cu cât ne apropiem de pace mai mult, cu atât mai sfruntate sunt atacurile şi minciunile ruseşti”, a denunţat ea, apreciind că Moscova acţionează deliberat pentru a compromite şansele unui armistiţiu durabil.

Sanita Pavluta-Deslandes a acuzat Rusia că urmăreşte ”să testeze limitele determinării internaţionale”. Ea a sugerat că intensificarea loviturilor are rolul de a vedea până unde sunt dispuse să meargă statele care sprijină Ucraina pentru a-şi menţine angajamentele politice şi militare.

Bombardamentele masive ruseşti au provocat vineri întreruperi ale căldurii în aproape 6.000 de clădiri la Kiev, potrivit municipalităţii, care le-a cerut locuitorilor care pot să evacueze să evacueze ”în mod temporar” capitala, unde se înregistrau temperaturi glaciale cuprinse între -7 şi -15°C. Impactul asupra populaţiei civile a fost astfel unul major, în special pentru cei vulnerabili.

”Ceea ce vedem azi aminteşte cele mai rele precedente din istoria omenirii, când imperii răufăcătoare încercau să sfarme rezistenţa unor civili folosind frigul, foametea şi tenebrele ca arme”, a denunţat ambasadorul ucrainean Andrii Malnîk. El a vorbit despre metode demne de asedii din evul ”medieval”, argumentând că infrastructura energetică este transformată într-o ţintă principală.

În faţa acestui val de critici, ambasadorul rus Vasili Nebenzia a respins ”în bloc” toate acuzaţiile. El a dat asigurări că armata rusă nu vizează civili şi a susţinut că operaţiunile militare sunt orientate exclusiv împotriva obiectivelor considerate strategice.