Ştiai că există o a doua Românie pe hartă? Secretele regiunii în care locuiesc morlacii. Aceștia vorbesc o limbă care datează din 1200

Pe harta globului pământesc, mai există o Românie. Da, ai citit foarte bine. Aici locuiesc morlacii, cunoscuți ca fiind și vlahi sau rumâni. Vorbesc o limbă asemănătoare nativei noastre, care se folosea însă în jurul anilor 1.200, potrivit cercetătorilor.

În această mare lume, mai există o Românie. Doar că nu este o țară sau un stat, ci o mică regiune rămasă mărturie a prezenței neolatine a valahilor în zonă. Se află în Bosnia, chiar între capitala Sarajevo și Belgrad, după cum se poate observa și pe harta încărcată în galeria foto a acestui material.

Când urmezi drumul de la Sarajevo la Belgrad, treci printr-o zonă muntoasă. Chiar după cheile râului Mojalka, care n-au cum să nu îți fure privirea, la capătul lor se deschide un lanț de munți de înălțime medie. Sunt similari Apusenilor și poartă aceeași denumire ca a regiunii – Românija.

Cel mai înalt vârf din Munții Românija este Veliko Lupoglav. Altitudinea sa a fost măsurată undeva la 1.600 de metri. Pe acești munți se plimbă sute de turme de oi, supravegheate de locuitorii din zonă, care în mare parte sunt, de fapt, ciobani. Stau aici, printre brazi, în inima Dinaricilor.

Acești ciobani, sau locuitorii zonei Românija din Bosnia, sunt cunoscuți ca fiind morlaci, vlahi sau rumâni. Ei vorbesc, potrivit cercetătorilor, o limbă asemănătoare celei care se vorbea pe teritoriul țării noastre în jurul anilor 1.200.

În regiunea amintită, primul lucru care îți sare în ochi imediat ce dai de urmă de om este un han, denumit Rumanski Bar. Poți să îl vezi și în galeria foto a acestui articol. În proximitatea lui se află un panou pe care scrie în limba engleză: „Welcome to Romanija!”.

Te oprești și parcă nu-ți vine să crezi. E real – mai există o altă Românie pe hartă? Da! Locuitorii zonei nu au avut voie, până de curând, să spună că ar avea vreo legătură cu România. Pentru acest lucru erai pedepsit cu până la 10 ani de închisoare. Lucrurile s-au schimbat însă, după 1990.

Morlacilor li se spunea că Romanija și România nu au nimic în comun, însă regiunea este dovada vie a prezenței neolatine a valahilor în zonă. Astăzi, localnicii sunt mândri că vorbesc limba română, spun că iubesc România și că o vizitează destul de des.

Hainele pe care le poartă locuitorii din Romanija sunt asemănătoare cu cele ale moților.



În regiune a fost deschis chiar și un club de fotbal, denumit FC Romanija.


Românija din Bosnia este fascinantă, are zeci de sate montane, cu case mari cu până la 2 etaje, care se pierd pe culmile muntoase ale Dinaricilor. Au construit şi o mănăstire, Sf. Gheorghe, şi reprezintă una din cele mai respectate comunităţi din Republica Srpska.

Acum sunt mândri de faptul că „limba română” s-a născut mai întâi aici, şi mai târziu în spaţiul carpatic. Iubesc România noastră şi au venit des la noi în ţară.

În Pale există şi un club de fotbal cu numele de FK Romanija.

Din păcate, vlahii din Romanija au participat, alături de sârbii lui Radovan Karadzici, la asediul Sarajevo, formând chiar trupe paramilitare, şi au fost acuzaţi de multe atrocităţi comise asupra bosniecilor musulmani.

Vestigiile materiale ale vlahilor/românilor din Herțegovina au fost foarte puțin studiate în România. Vestigiile vlahilor sunt monumentele funerare ridicate în Herțegovina dar și în câteva locuri din Serbia, Muntenegru și Croația. Monumentele funerare ale vlahilor sunt datate începând cu secolul al XII-lea iar ultimele monumente au fost ridicate în secolele XV-XVI. În Bosnia nu sunt organizații care să apere patrimoniul vlahilor și ca urmare, aceste monumente sunt în prezent considerate de mulți istorici din fosta Iugoslavie ca fiind vestigii ale lumii slave sau urme ale bogomililor. Deși au neglijat mult timp protejarea acestor monumente, unele state din fosta Iugoslavie au solicitat includerea necropolelor în patrimoniul UNESCO ascunzând originea vlahă a acestora.

Monumentele funerare sunt decorate cu basoreliefuri conținând scene de vânătoare, scene de lupte între cavaleri, căprioare, cai, animale mitice, motive geometrice, motive florale, figuri umane, hora etc. Unele monumente sunt mai laborioase având forma unor sarcofage, altele sunt ca niște lespezi dar multe sunt sub forma unor stâlpi funerari.