Statutul de neutralitatea NU costă mare lucru. O țară vestică neutră de 500 de ani gata să renunțe și se gândește la NATO

Dacă imediat după începutul invaziei Rusiei din Ucraina, lumea era uimită să afle că băncile secrete dintr-un stat occidental dețineau 213 de miliarde de dolari ale Rusiei, acum după 30 de luni, frica de Vladimir Putin răstoarnă istoria. Elveția, o țară neutră de 500 de ani se gândește să colaboreze mai strâns cu NATO.

Elveția nu este dornică să se implice în războaie, dar îi place să câștige bani. Confruntarea dintre aceste valori – plus îngrijorările că președintele rus Vladimir Putin reprezintă un risc pentru întreaga Europă – determină țara să-și regândească poziția de apărare, potrivit Politico.

Într-un raport-bombă lansat joi, un grup de experți din Elveția recomandă guvernului ca țara, care este neutră din 1515, să lucreze la o „capacitate comună de apărare” cu UE și NATO.

„De la atacul rusesc asupra Ucrainei, neutralitatea a devenit din nou subiect de dezbatere politică, atât în țară, cât și în străinătate. Presiunea asupra Elveției pentru a-și clarifica poziția este în creștere", se arată în raport, care solicită o „revizuire” a politicii sale de neutralitate.

Unul dintre numeroșii factori este modul în care neutralitatea Elveției a afectat vânzările de arme; alta este cum să apărăm mai bine o țară înconjurată de două grupări cărora nu aparține. Potențiala răsturnare a politicii este încă un semn al modului în care invazia pe scară largă a Rusiei din 2022 a Ucrainei schimbă peisajul de securitate al Europei. Atacul neprovocat a determinat Suedia și Finlanda să renunțe la neutralitatea lor și să se alăture NATO.

Experții care pregătesc raportul — inclusiv diplomați, înalți oficiali, un fost șef al armatei elvețiene și Wolfgang Ischinger, fostul director al Conferinței de Securitate de la München — și-au prezentat concluziile ministrului elvețian al Apărării și Securității, Viola Amherd, care este și președinte al Confederației pentru 2024. Recomandările vor informa strategia de securitate a Elveției pentru 2025.

Exporturile de arme ale Elveției au scăzut anul trecut cu 27%, până la mai puțin de 700 de milioane de franci elvețieni (746 de milioane de euro), comparativ cu 2022, atât din cauza prevederilor stricte privind exportul de arme, cât și din cauza efectului unic al Qatarului de a pune capăt achizițiilor de sisteme de apărare aeriană legate de găzduirea Cupei Mondiale 2022.

Berna interzice vânzarea de arme către țările aflate în război, iar acest lucru a avut un efect negativ asupra relațiilor cu alte țări care doresc să trimită arme în Ucraina, care ar putea include componente elvețiene. „Interdicția de reexport trebuie ridicată”, îndeamnă raportul.

Elveția a blocat livrarea de arme și muniții către Ucraina din mai multe țări europene. A fost nevoie de luni de presiune pentru ca Elveția să accepte să trimită surplusul de tancuri Leopard în Germania, pentru a le înlocui pe cele trimise în Ucraina. Refuzul său de a permite ca muniția de fabricație elvețiană din stocurile Germaniei să fie trimisă în Ucraina pentru utilizare în sistemele antiaeriene „Gepard” donate a ajutat la determinarea producătorului german de arme Rheinmetall să sporească producția de muniție în Germania.

Experții doresc, de asemenea, să consolideze industria armamentului elvețian prin stimularea politicilor de compensare și prin obținerea accesului la programele de armare ale UE și NATO.

Raportul a fost controversat chiar înainte de a fi lansat, deoarece partidele de opoziție au acuzat-o pe Amherd că a numit în comitetul de experți în principal entuziaști ai NATO și UE.

Este probabil să întâmpine respingeri în parlamentul elvețian, în special din partea partidelor pacifiste de stânga și a extremei-drepte naționaliste; Amherd este deja sub presiune pentru legăturile din ce în ce mai strânse ale țării cu NATO.

„Raportul arată clar că Elveția este o țară vestică și, prin urmare, susține valorile occidentale”, a declarat Jean-Marc Rickli, șeful pentru riscuri globale și emergente al Centrului pentru Politică de Securitate de la Geneva.

Cu toate acestea, „cererile pentru o cooperare militară sporită cu NATO și UE vor stârni foarte probabil multe dezbateri în Elveția”, a adăugat el, fiind de acord cu evaluările conform cărora raportul este potențial „exploziv” la nivel intern.

Experții nu sugerează că Elveția își va abandona complet neutralitatea și se va alătura NATO, dar îndeamnă la stabilirea unor legături mai profunde cu alianța militară și UE în ceea ce privește antrenamentele comune, apărarea împotriva rachetelor balistice și exercițiile bilaterale și multilaterale. În ultimele luni, Consiliul federal elvețian, care conduce țara, a semnalat dorința de a colabora atât cu NATO, cât și cu UE în ceea ce privește securitatea și apărarea.