Statele UE au blocat planul Kajei Kallas pentru apărarea europeană înainte de lansare

Un nou grup dedicat apărării europene, susținut de Kaja Kallas, nu va mai fi lansat după ce mai multe state membre și-au exprimat rezervele față de inițiativă.

Diplomata-șefă a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a fost nevoită să anuleze lansarea unui nou grup de nivel înalt, programată pentru duminică, 6 septembrie. Grupul urma să reunească foști lideri politici și militari.

Decizia a venit după presiuni exercitate de mai multe state membre. Episodul riscă să reprezinte o nouă lovitură pentru fostul premier al Estoniei, care se confruntă deja cu dificultăți în consolidarea influenței sale la Bruxelles.

Kallas duce o luptă dură, în culise, împotriva planurilor franco-germane de reformare a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), structura diplomatică a Uniunii Europene.

Pe hârtie, aceste planuri ar urma să-i consolideze rolul oficial. Aliații săi se tem însă că reforma ar putea permite Comisiei Europene să preia un control mai mare asupra politicii externe a UE.

Noul grup era văzut de unii diplomați ca parte a acestei rezistențe. Kallas îl prezentase drept o reuniune a „celor mai strălucite minți”, cu obiectivul de a identifica rapid soluții pentru lacunele europene din domeniul apărării. Inițiativa urma să ofere răspunsuri „în cel mai eficient mod”.

„Este modul ei de a rămâne relevantă”, a spus un diplomat european de rang înalt, aflat sub protecția anonimatului.

Kallas s-ar afla într-o competiție intensă cu Comisia Europeană pe tema reformei și a viitorului serviciului diplomatic al Uniunii.

Un oficial al UE a oferit însă o altă explicație pentru anularea inițiativei. Potrivit acestuia, presiunea a venit din partea unor capitale europene.

„Unele state membre au considerat că acesta nu este drumul potrivit de urmat în acest moment”, a spus oficialul. „După discuțiile cu miniștrii, am decis să nu continuăm inițiativa. Analizăm acum noi modalități de implicare a statelor membre”, a mai spus el.

Lansarea urma să aibă loc luni dimineață, la Bruxelles, în Bibliothèque Solvay. La eveniment erau așteptate aproximativ 150 de persoane, printre care reprezentanți ai instituțiilor europene, ai think tank-urilor, ai mediului academic și ai NATO.

Kallas nu a făcut publică lista membrilor grupului. Trei diplomați au oferit însă informații despre componența planificată a acestuia.

Grupul urma să fie condus de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Printre membri ar fi trebuit să se numere foști miniștri ai Apărării.

Unul dintre aceștia era estonianul Jüri Luik, fost ministru al Apărării și fost ambasador la NATO. Era așteptată și participarea franțuzoaicei Florence Parly, fost ministru al forțelor armate.

Germania urma să aibă, de asemenea, un reprezentant. În grup ar fi trebuit să intre și reprezentanți ai unor state din afara UE, inclusiv Regatul Unit și Ucraina, potrivit unor diplomați. Rasmussen urma să redacteze ulterior un raport cu rezultatele activității grupului.

Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) nu a confirmat niciunul dintre aceste nume. Inițiativa trebuia să facă parte dintr-un efort mai amplu de relansare a SEAE și de întărire a rolului său în domeniul apărării europene.

Serviciul are deja o nouă echipă de conducere. Noul secretar general este fosta ministră olandeză a Apărării, Kajsa Ollongren. Funcția de secretar general adjunct responsabil de apărare îi revine fostului ambasador francez la NATO, David Cvach.

Încă de la început, unii diplomați au avertizat asupra unui risc major. Noul grup s-ar putea suprapune peste activitatea Comisiei Europene, în special peste responsabilitățile comisarului european pentru apărare, Andrius Kubilius.

Acesta organizează deja întâlniri periodice cu think tank-uri și foști lideri. Din acest motiv, unii oficiali s-au temut că noua structură ar putea crea confuzie în privința atribuțiilor și a coordonării politicii europene de apărare.

Potrivit unor diplomați, unul dintre principalele motive pentru anularea grupului a fost lipsa unei pregătiri suficiente. În plus, nu ar fi existat o coordonare adecvată cu anumite capitale europene, iar unele guverne nu ar fi fost consultate suficient înainte de anunțarea inițiativei.

Un al doilea oficial al UE a contestat însă această versiune. Potrivit acestuia, problema ar fi fost legată de politica internă italiană. Mai exact, o dispută privind posibilii membri ai grupului ar fi contribuit la blocarea inițiativei.

Un raport recent al Curții de Conturi Europene arată că este incerta capacitatea Uniunii Europene de a răspunde unei invazii străine până în 2030. Printre principalele cauze se numără dependența continuă de Statele Unite și fragmentarea sistemelor naționale de apărare.