Soluțiile lui Octavian Țîcu pentru salvarea CENTRULUI ISTORIC al municipiului Chișinău
Candidatul Partidului Unității Naționale (PUN) la funcția de primar general al municipiului Chișinău, Octavian Ţîcu, spune că soarta centrului istoric al capitalei îl va preocupa într-un mod special, transmite IPN.
Într-o conferință de presă, candidatul a spus că orașul Chișinău nu are o istorie atât de veche. Primul primar a fost ales în 1817 și de atunci a avut 58 de primari. Identitatea vizuală a Chișinăului a fost construită în toate perioadele de referință: imperială, românească, sovietică. Fiecare dintre aceste perioade a avut propria contribuție, dar și propria deconstrucție a moștenirilor precedente.
Octavian Ţîcu susține că centrul istoric al capitalei, care ocupă suprafețe din trei sectoare, nu este doar o referință la memoria noastră, dar poate deveni și un loc al atracției turistice. Centrul istoric al Chișinăului are înserat în Registrul monumentelor din 1993 aproape o mie de monumente, dintre care astăzi nu mai sunt aproape o sută, deoarece au fost distruse.
Octavian Ţîcu afirmă că își dorește să ofere o entitate juridică distinctă centrului istoric, să aibă un statut special, cu legi speciale. „Foarte multe dintre aceste clădiri vor putea fi puse în valoare turistică și vor deveni emblematice, chiar dacă multe dintre ele nu sunt cunoscute”, a spus Octavian Ţîcu.
Octavian Ţîcu este cu numărul 16 în buletinul de vot.
Centrul istoric al Chișinăului reprezintă zona centrală a capitalei Republicii Moldova, care concentrează cca. 1000 edificii de importanță istorică locală și națională, ridicate în mare partea în intervalul în a doua jumătate a secolului al XIX - prima jumătate a secolului al XX-lea; aranjate după principiul cartierelor închise, 19 biserici vechi, monumente de arhitectură, etc.
Centrul istoric este amplasat în limitele teritoriului administrativ al sectoarelor Buiucani, Centru, Râșcani și este mărginit de străzile A. Mateevici, Albișoara, Ismail, Ștefan cel Mare și Sfânt, Ciuflea, L. Tolstoi, Pan Halippa și constituie o suprafață de 619 ha. Oficial, 977 de monumente amplasate în intravilanul urban sunt incluse în „Registrul monumentelor de importanță națională și municipală” aprobat de Primăria Municipiului Chișinău în ianuarie 1995. Dar între timp circa 100 au dispărut, reconstruite inadecvat, distruse sau intenționat degradate. Un exemplu elocvent, Clădirea Sfatului Țării.
VIDEO // Momentul în care un SU-27 rusesc e DOBORÂT şi se prăbuşeşte, în flăcări, în Marea Neagră. Ruşii spun că nu ştiu ce a provocat catastrofa aviatică
Greșelile pe care le fac turiștii când merg în vacanțe all-inclusive. Bacșișurile pot face diferența
Orașul înghițit de troiene la sfârșitul lunii martie 2024. Unde a nins ca în copilărie, e peisaj de iarnă adevărată