Cipurile Cerebras, de la un pas de faliment cu pierderi de 8 milioane $ pe lună la o companie de 60 de miliarde $ susținută de OpenAI

Astăzi, Cerebras Systems este o companie publică ce vinde cipuri AI pentru inferență unor giganți precum OpenAI și AWS. A avut o listare spectaculoasă la bursă joi, ambii cofondatori devenind miliardari, iar la sfârșitul săptămânii ajunsese la o valoare de aproximativ 60 de miliarde de dolari.

Însă în 2019, când avea doar trei ani de existență, compania a fost la un pas de eșec, arzând o sumă uluitoare de bani. Încerca să rezolve o problemă tehnică pe care nimeni din industria semiconductorilor nu credea că o poate rezolva.

„Cheltuiam cam 8 milioane de dolari pe lună”, a povestit fondatorul și CEO-ul Andrew Feldman pentru TechCrunch despre acea perioadă. „În acel moment, incineraserăm aproape 200 de milioane de dolari încercând să rezolvăm o singură problemă tehnică.”

La fiecare câteva săptămâni, Feldman era nevoit să meargă rușinat la ședințele consiliului de administrație pentru a raporta un nou eșec și încă o sumă uriașă de bani pierduți.

Dar, de fapt, nu avea alternativă: fără soluție, Cerebras era oricum condamnată.

Compania a fost fondată pornind de la o idee aparent simplă pe hârtie. Timp de peste 50 de ani, industria microprocesoarelor a făcut procesoarele (CPU) tot mai rapide și mai ieftine, înghesuind tot mai mulți tranzistori pe un wafer de siliciu și tăind waferul în bucăți tot mai mici. Însă inteligența artificială avea nevoie de atât de multă putere de calcul încât multe cipuri trebuiau legate între ele și forțate să comunice. Fondatorii Cerebras au crezut că, dacă transformă un wafer întreg, și chiar mai mare, într-un singur cip uriaș și foarte puternic, acesta va funcționa mai rapid.

Problema era că nimeni nu reușise vreodată așa ceva, în niciun domeniu, fie că era vorba de AI sau altceva. Orchestrarea unui număr uriaș de componente electronice microscopice pe o suprafață mai mare, dar tot subțire, genera probleme de inginerie care se cumulau.

După ce Cerebras a trecut de primul prag – proiectarea mega-cipului și apoi fabricarea lui la TSMC – echipa a dat peste adevăratul blocaj.

Nu reușeau să rezolve „packaging-ul”. Asta înseamnă tot ce urmează după producția efectivă a siliciului: fixarea pe placa de bază, alimentarea cu energie, gestionarea încălzirii și răcirii, precum și conductele prin care datele intră și ies, a explicat Feldman.

Cipurile Cerebras „erau de 58 de ori mai mari. Foloseam de 40 de ori mai multă putere decât folosise vreodată oricine”, a spus el. Nu existau radiatoare prefabricate. Nu existau furnizori. Nici parteneri de producție. Cele mai strălucite minți din ingineria microprocesoarelor încercaseră, timp de decenii, să construiască cipuri atât de mari și totodată dense și eșuaseră.

Echipa Cerebras a fost nevoită să meargă pe calea încercărilor repetate, „am distrus un număr enorm de cipuri” – și o cantitate enormă de bani. Însă fără un ambalaj funcțional, cipul era inutil.

După analize extenuante pentru fiecare eșec, echipa a reușit în cele din urmă să rezolve suficient de multe probleme: cum să răcească cipul și cum să miște datele eficient. Într-un caz, au fost nevoiți să inventeze propria lor mașină, capabilă să strângă simultan 40 de șuruburi pentru a fixa waferul de placă fără să îl crape.

Feldman își amintește și acum ziua din iulie 2019 când, în mod aproape miraculos, totul a funcționat.

Au montat cipul „ambalat” într-un computer, l-au pornit, iar întreaga echipă fondatoare „a stat pur și simplu în laborator și s-a uitat la el”, a povestit el. „Să privești cum funcționează un computer e cam la fel de palpitant ca atunci când te uiți cum se usucă vopseaua. Dar noi stăteam acolo, privind luminile care clipesc pe computer, uluiți că reușisem asta.”

„A fost unul dintre cele mai frumoase momente din viața mea”, a spus el. Iar acest lucru e cu atât mai semnificativ cu cât aceeași echipă fondatoare construise și vânduse anterior un startup inovator de servere cloud, SeaMicro, către AMD, pentru 334 de milioane de dolari, în 2012.

Ziua în care cipul a funcționat în sfârșit a venit la aproximativ doi ani după ce OpenAI discutase cu Cerebras despre o posibilă achiziție, lucru pe care Feldman l-a confirmat pentru TechCrunch, în linie cu emailurile făcute publice.

Negocierile au eșuat însă, pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre fondatorii OpenAI, dintre care câțiva sunt și investitori de tip angel în Cerebras.

Astăzi, OpenAI este client și partener, după ce a acordat Cerebras un împrumut de 1 miliard de dolari, garantat prin „warrants”. Acestea oferă OpenAI, în anumite condiții, aproximativ 33 de milioane de acțiuni Cerebras, așa cum dezvăluie documentul S-1. (Cele 33 de milioane de acțiuni valorează peste 9 miliarde de dolari la prețul de închidere de vineri, de 279 de dolari pe acțiune.)

Interesant este că Cerebras a acceptat și să nu-și vândă produsele anumitor competitori direcți ai OpenAI, ca parte a acestui acord de împrumut. Feldman nu a vrut să confirme numele companiei evidente la care se gândește toată lumea, dar a menționat că această restricție este temporară.

„E limitată în timp și a fost concepută pentru a ne asigura că putem oferi OpenAI capacitatea de care are nevoie”, a explicat el.

De altfel, Cerebras oricum nu crescuse suficient cât să poată deservi simultan mai mulți dezvoltatori de modele, toți în plină expansiune. Feldman a comparat vânzarea de capacitate de calcul AI cu un bufet „all you can eat”. În loc să încerce să servească toți potențialii clienți deodată, „Vom lucra doar cu o parte a bufetului, și ne vom obișnui cu asta, înainte să atacăm restul”, a spus el.