Sfatul șefului Delegației UE pentru politicienii din R. Moldova: „Să se privească în oglindă și să se întrebe: Cum am ajuns în această situație”

Șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, susține că este greu de spus care modalitate de alegere a șefului statului, de către Parlament sau de către popor, este „mai democratică”, dar în R. Moldova este vorba de o lipsă de încredere a societății în instituțiile de stat.

De aceea, afirmă Tapiola, și ultima decizie a Curții Constituționale este privită de cetățeni cu circumspecție.

„Nu sunt expert constituțional. Totodată, vreau să spun că am reprezentat Uniunea Europeană la Comisia de la Veneția. Ceea ce am învățat atunci când mă ocupam de aceste subiecte este că nici Comisia de la Veneția nu se pronunță că ar respecta decizia unei curți constituționale dintr-un stat. Pe de altă parte, nu putem spune care modalitate de alegere a șefului statului este mai democratică: cea a alegerii președintelui de către Parlament sau alegerea de către popor. Ambele sunt democratice, depinde foarte mult de la o țară la alta. Am observat că din partea societății a venit o insistență privind alegerea șefului statului direct de către populație. Vreau să revin la ceva ce am mai menționat în timpul acestei discuții și anume politizarea instituțiilor de stat, subiect abordat de UE. Indiferent de circumstanțele reale în care a fost adoptată această decizie, politizarea instituțiilor de stat a dus la lipsa de încredere din partea societății din Moldova. Prima întrebare care vine în gând oamenilor, iar noi, diplomații acreditați aici, nu suntem o excepție, este: „Ce se ascunde în spatele acestei decizii?” sau „Cine stă în spatele acestei decizii?”. În acest context, oamenii vor să știe dacă Constituția este folosită în scopuri tactice sau asigură niște reguli de bază ale jocului în viața politică. După o astfel de decizie, dacă apar astfel de întrebări, cred că este foarte important pentru actorii politici să se privească în oglindă și să se întrebe: „Cum am ajuns în această situație?” și „Cum ieșim din această situație?”. Atunci când instituțiile sunt cu adevărat independente, nu ajungi să abordezi astfel de discuții și, respectiv, nici noi nu mai atragem atenția”, a declarat Pirkka Tapiola într-un interviu pentru anticorupție.md.

În altă ordine de idei, diplomatul a afirmat pentru aceeași sursă că UE este interesată ca R. Moldova să aibă un acord încheiat cu FMI pentru a grăbi implementarea reformelor și a restabili încrederea partenerilor externi care așteaptă „o implementare reală și punerea în aplicare a legii”, „nu bifarea unor boxe”.

„FMI a încercat să inițieze negocierile de trei ori, dar știm cu toții de ce nu s-a întâmplat acest lucru. Acum trebuie întreprinse toate eforturile ca să fie încheiat un acord cu FMI, iar acesta să reprezinte un punct de pornire. Programul FMI este unul al reformelor. Există o concepție eronată precum că UE ar urmări vreun interes ca Moldova să aibă un acord cu FMI. Este vorba despre acel pachet financiar de care Republica Moldova ar beneficia în acest caz, care ar ajuta țara să progreseze din punct de vedere economic. Țin să explic de ce UE este interesată ca Moldova să aibă încheiat un acord cu FMI: acest lucru ar pune în aplicare mecanisme de implementare a unor reforme absolut stringente pentru a aduce stabilitatea macroeconomică, ar asigura o țară funcțională. Totodată, ar aduce mai multă transparență și stabilitate care ar ajuta ca Republica Moldova să devină o țară unde partenerii de dezvoltare și alți donatori ar dori să contribuie financiar”, a declarat Tapiola.

Șeful Delegației UE în R. Moldova s-a pronunțat și pentru ca toți cei responsabili de fraudele bancare să fie aduși în fața instanței de judecată.

„Când spun cei responsabili, îi am în vedere pe toți. Unul dintre motivele pentru care nu aș vrea să ne axăm pe nume este că, dacă dăm un nume, două sau trei, atunci discuțiile încep să se axeze pe aceste persoane, ceea ce nu înseamnă toți cei implicați”, a adăugat diplomatul.

În același interviu, Pirkka Tapiola a spus că ședințele de judecată în dosarul lui Vlad Filat ar trebui să fie publice.

„Urmărim îndeaproape atât cazul Filat, cât și cazul Petrenco. Considerăm că audierile în ședințele de judecată trebuie să fie deschise, corecte și transparente. În general, în toată lumea, regula e ca ședințele de judecată să fie deschise, cu excepția cazurilor când e vorba de securitatea națională, participă minori sau este vorba despre un caz de viol, iar ședințele sunt închise pentru a proteja intimitatea subiecților”, a încheiat diplomatul.