Sfatul nutriționistului Tamara Șchiopu // Dieta crudivoră – nutriție sau terapie

Înainte de a trece la regimuri noi de alimentație, consultați un specialist.

Noi toți mâncăm produse crude. Unii mai multe decât alții. Dar toți știm de salata de roșii și castraveți, ridichi de lună, cireșe, zarzări, struguri, mere și toată lumea fructelor, princare se laudă R. Moldova.

Atunci însă când mâncarea crudă devine partea de bază a nutriției unui om, când se exclude carnea, lactatele, ouăle, atunci când și vară, și iarnă omul mănâncă doar produse vegetale fără preparare termică, atunci mâncarea crudă e ridicată la alt nivel, devenind o filosofie întreagă – Dieta crudivoră, sau RawFood, sau RawVegan, cum o mai numesc mulți în mass-media.

Ca să pătrundem în esența acestui regim, astăzi o ascultăm pe Lucia Gavriliță, soție și mamă a doi copii, care mai mult de șaseani duce un stil de viață deosebit, consumând practic doar produse vegetale crude, împreună cu toată familia sa.

Mai mult, Lucia a transformat stilul său de viață într-un exemplu, prin intermediul atelierelor sale gastronomice, unde promovează anume acest mod de alimentație.

Lucia, nu pun la îndoială aportul de vitamine, microelemente, fibre, enzime și carbohidrați din fructele și legumele crude pe care le consumați. Dar ca nutriționist, trebuie să vă întreb, cum asigurați necesitățile de proteine și grăsimi, mai ales pentru copii, al căror organism e în dezvoltare?

Într-adevăr, proteinele sunt considerate „cărămizile” ce stau la baza organismului nostru. De fapt, ce ne interesează pe noi nu este neapărat să ne asigurăm cu proteine, ci să ne asigurăm aminoacizii esențiali, pe care organismul nostru nu îi produce și fără de care viața nu poate continua. Proteinele sunt descompuse în 20 de aminoacizi, dintre care organismul nostru produce doar 10. Restul trebuie asimilați din hrană.

Proteinele de origine vegetalănu conțin întreg lanțul de aminoacizi esențiali. Dar aceasta nu înseamnă că nu putem trăi fără carne, doar trebuie să ne asigurăm toți aminoacizii esențiali, combinând proteinele de origine vegetală.

Surse de proteine vegetale:

• Leguminoase: fasolea, năutul, soia, mazărea, lintea. Proteinele pe care le conțin leguminoasele sunt de bună calitate din punct de vedere nutrițional, însă le lipsește un aminoacid esențial: metionina.

• Cereale: grâul, porumbul, orezul, orzul, sorgul, ovăzul, secara și meiul, surse bogate mai ales în complexul de vitamine B, dar care sunt deficitare în aminoacidul lizină.

O asociere între leguminoase și cereale conduce la o proteină completă și echilibrată.

• Quinoa conține toți aminoacizii esențiali, astfel formând o proteină completă.

• Nucile (migdalele, caju, nucile braziliene, alunele de pădure, fisticul) conțin atât proteine, cât și grăsimi. Se recomandă a fi consumate crude în cantități mici și hidratate.

• Semințele (inul, cânepa, floarea-soarelui, dovleacul, susanul, macul, chia) sunt bogate în grăsimi, proteine, minerale și vitamine.

• Legumele verzi: spanacul, broccoli, varza și alte frunzoase, deși nu conțin o cantitate mare de proteine, contribuie la întregirea lanțului de aminoacizi.

• Ciupercileconțin lecitină cu proprietăți anticancer demonstrate în studii de laborator.

• Algelede mare și polenul sunt considerate super-alimente pentru cantitatea de nutrienți pe care îi conțin și sunt surse importante de proteine. Polenul conține 22 de aminoacizi.

După cum vedem, sursele de proteine vegetale sunt diverse, mult mai diverse decât sursele de proteine de origine animală.Pentru a obține o proteină completă, trebuie să ne diversificăm alimentația, să includem în fiecare zi diverse surse de proteine vegetale și să le combinăm pentru a ne asigura toți aminoacizii esențiali.

Vara e mult mai simplu să vă asigurați cu produsele necesare, decât iarna. Este asta adevărat sau e un mit, precum că iarna produse vegetale sunt puține în R. Moldova.

Este adevărat că iarna găsim mai puține produse proaspete, dar rădăcinoasele se păstrează foarte bine și le folosesc mult petimp de iarnă. Iar în timpul verii deshidratez aproape toate legumele și fructele, pe care le găsesc în vânzare sau îngradină.Deshidratarea se produce la temperaturi mai joase de 40 de grade C, astfel enzimele rămânând vii și nutrienții intacți. În felul acesta, ne bucurăm de alimente vii și pe timp de iarnă. La fel, iarna consumăm mulți vlăstari, care sunt surse importante de proteine și vitamine.

Dumneavoastră consumați crudități 100% sau folosiți și produse preparate termic?

Regimul nostru alimentar se compune din alimente crude în volum de 80% față de alimentele preparate termic. Pe timp de vară, acest procent se apropie mult de 100%, dar, în medie,raportul crud/preparat termic este de 80/20. Eu îmi fac „cadouri” de regim 100% crud pe perioade de câteva săptămâni la rând aproape în fiecare sezon, dar copiii și soțul încearcă să mențină raportul 80/20.