Sfatul nutriționistului // Mâncăm sănătos şi gustos. Dar altfel

sursa: google.ro

Azi vă voi conduce prin lumea vegetarienilor şi voi împărtăși niște secrete cu cititorii Ziarului NAȚIONAL.

Motivele vegetarianismului sunt extrem de diferite, ca şi motivele credinţei. Azi doresc să mă opresc la unele aspecte generale despre vegetarianism, mai bine zis - la unele mituri despre acest regim de alimentaţie.

Mit: Vegetarianismul înseamnă interzicerea consumului de produse din carne, ouă, lactate și produse de mare.

Adevăr: Vegetarianismul nu este o religie, nici o cură de tratament, ci o alegere benevolă să nu consumi anumite produse de origine animală. Și aceste motive pot fi adoptate la diferite vârste, pot fi permanente sau temporare.

Exista societăţi, de exemplu în nordul Indiei, unde vegetarianismul este modul principal de alimentare. În Occident, însă, vegetarianismul este mai mult o alegere de a reduce efectul negativ al propriului consum asupra mediului, de a fi mai sănătos sau de a slăbi. De exemplu, în Marea Britanie 5% din populaţie, adică 3 milioane de oameni, sunt vegetarieni.

Mit: Vegetarienii sunt mai sănătoşi.

Adevăr: Vegetarienii de lungă durată înscriu o rată scăzută de îmbolnăviri cardiovasculare, diabet zaharat şi cancer de colon. Însă fără o planificare corectă a alimentaţiei, vegetarianismul poate fi tot atât de dăunător ca şi orice alt regim alimentar prost respectat. Este foarte uşor să „aluneci” într-o dietă plină de produse fast-food, bogate în sare, grăsimi saturate şi zahăr. De exemplu, un mod de viaţă haotic, cu multe produse rafinate, pizza, băuturi dulci carbogazoase, alcool, dulciuri conduce la o sporire a tensiunii arteriale şi la dereglări digestive.

Mit: Dacă vrei să slăbeşti, trebuie să devii vegetarian.

Adevăr: Într-adevăr, persoanele care trec brusc la regimul vegetarian vor înregistra o scădere în greutatea corpului. Această tendință însă nu este permanentă și, dacă nu se respectă un regim echilibrat și divers, kilogramele se vor acumula din nou.

Mit: Regimul vegetarian este interzis copiilor mici, bătrânilor, atleților și femeilor gravide.

Adevăr: Și copiii mici, și sportivii, și bătrânii, și femeile gravide pot fi vegetarieni fără niciun risc de malnutriție, atât timp cât se cunoaște bine esența acestui regim și produsele din care pot fi obținute toate substanțele necesare.

Mit: Regimul vegetarian riscă insuficiență de proteine, fier şi vitamina B12.

Adevăr: Niciun produs vegetal, în afară de soia, nu include toți cei opt aminoacizi esențiali pe care organismul uman nu-i poate produce și care pot fi asimilați din produsele animale. Acest fapt însă este ușor corectat prin diversificarea alimentației și includerea produselor care, combinate, conțin toți aminoacizii esențiali. Această metodă se numește „complementarea alimentară”. De exemplu, un pilaf de orez brun cu un sos de tomate, linte și alune vă va asigura toți aminoacizii necesari.

Surse excelente de fier sunt făina cu tărâțe, nucile, semințele, fasolea, mazărea și lintea, fructele uscate și verdeţurile. Aceste produse oferă de asemenea și alte minerale esențiale, precum ar fi zincul, seleniul și magneziul.

Vitaminele din grupul B se găsesc în lactate, ouă, produse din soia și cerealele pentru dejun. Deficiența de fier (anemia) și de vitamina B12 se înregistrează tot atât de frecvent la persoanele omnivore, ca și la vegetarieni.

Mit: Pentru a deveni vegetarian este suficient să elimini carnea din alimentație.

Adevăr: Deși vegetarianismul este un regim mai simplu și mai divers de alimentație prin faptul că impune consumul a mai multor produse, trecerea la acest regim fără o planificare potrivită poate avea consecințe neplăcute: senzația permanentă de foame, de oboseală, dispoziție proastă, neliniște și nervozitate. Orice persoană care dorește să devină vegetariană trebuie să înțeleagă principiile nutriției sănătoase, să studieze piața ca să știe ce produse sunt accesibile în anumite anotimpuri și regiuni geografice și ce oferte există în cafenele și restaurante, ca să nu fie permanent dezamăgită.