Sfatul nutriționistului // Calitate, gust sau sănătate?

Consumați produse proaspete, ca să reduceți riscul de intoxicații alimentare

Ce căutăm noi în produsele pe care le consumăm? Să fie de calitate înaltă? Să fie gustoase? Să fie sănătoase?

„Ce întrebare stranie!” - îmi veți reproșa. „Desigur că de toate!”. Și veți avea dreptate, căci viața e prea scurtă ca să consumăm produse care nu sunt gustoase sau care nu contribuie la sănătatea noastră.

Doar că în lumea producătorilor, a profesionalilor, a medicilor, aceste calități nu sunt identice, iar furnizorii nu sunt obligați să le livreze pe toate. Dar să le analizăm pe rând.

Calitatea

Calitatea unui produs alimentar, fie el primar (lapte, legume și fructe crude, ulei etc.) sau prelucrat (cașcaval, pâine, suc, pizza, plăcinte, salam), este determinată de nivelul de securitate pentru consumatorii care îl cumpără/consumă. Un produs necalitativ înseamnă un produs cu termen expirat, alterat, care conține substanțe periculoase, precum ar fi bacterii, mucegai sau virusuri, sau care conține impurități de altă natură (cioburi de sticlă, praf, sol, produse petroliere, reziduuri de chimicale, detergenți etc., etc.).

Exemplu: am consumat la o petrecere pește umplut și era gustos, dar după petrecere am avut o intoxicație alimentară, deoarece peștele a stat la cald prea mult timp și pe suprafață s-au dezvoltat bacterii patogene.

Autoritatea care asigură normele de calitate a produselor alimentare în R. Moldova este Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. Iar organele care controlează respectarea acestor norme sunt Oficiile de Securitate Alimentară și Epidemiologie.

Gustul

Gustul unui produs alimentar, fie el primar sau procesat, este o calitate de satisfacție percepută de consumator și este o trăsătură mai mult sau mai puțin subiectivă. Pentru că ce e gustos pentru o persoană poate să nu fie gustos pentru altă persoană. Unora dintre noi ne plac produsele mai sărățele, altora mai acrișoare, altora mai iuți etc.

Sunt câteva categorii de gust – sărat, dulce, pipărat, acru, amar. Dar nuanțele pentru fiecare categorie sunt nenumărate. Fiecare gospodină are gama sa de gusturi – de sare, de zahăr, de borș acru ș.a.

Exemplu: am mers la restaurant și am comandat o supă de legume, însă s-a dovedit a fi prea sărată, încât nu am putut să o consum. Am făcut observație bucătarului, el însă a spus că pentru el supa nu e sărată, că a folosit un gramaj modest de sare și că niciun alt consumator nu s-a plâns de calitatea supei.

Nu există o autoritate care să țină sub control gustul produselor, iar securitatea alimentară nu poate fi confundată cu trăsăturile gastronomice.

Sănătate

Un produs se consideră sănătos atunci când este proaspăt pregătit/cules și conține o cantitate scăzută de zahăr, de sare, de grăsimi, de reziduuri chimice, în schimb conține mai multe vitamine și microelemente.

Exemple: pâinea din făină integrală se consideră mai sănătoasă decât cea din făină alba rafinată, carnea de pui se consideră mai sănătoasă decât carnea de porc, salata de fructe proaspete se consideră un desert mai sănătos decât un jeleu de fructe cu zahăr și cremă.

Alegerile noastre de produse sănătoase sau mai puțin sănătoase nu vor avea un efect imediat asupra stării organismului, precum are, de exemplu, consumul unui produs alterat. Însă, cu timpul efectele se fac simțite în felul cât de energici suntem, cât de obezi sau de ce boli cronice suferim.

Și eco?

Mă veți întreba, produsele eco/bio/organice în care categorie se includ? Produsele eco se referă nu atât la calitate, gust sau sănătate, cât la felul în care fermierul a avut grijă de sol, încât solul să fie mai sănătos, ceea ce oferă plante mai sănătoase, ceea ce oferă animale mai sănătoase și deci – oameni mai sănătoși.

Eco este o filosofie a atitudinii noastre față de pământ și de viitor, căci produsele alimentare, oricât de eco ar fi ele, pot deveni necalitative atunci când sunt alterate sau fără gust atunci când sunt obosite, cu multă sare sau cu zahăr, sau nesănătoase atunci când sunt înalt procesate și amestecate cu tot felul de adaosuri.

Autoritatea care confirmă produsele și fermele eco în R. Moldova este Ministerul Agriculturii, prin intermediul agențiilor locale de certificare ecologică.