Sezonul cald nu opreşte epidemia de COVID-19. Ce spun oamenii de ştiinţă

În urma unui studiu, cercetătorii s-au întrebat care factori au impact în privinţa progresiei pandemiei de COVID-19. Astfel, autorii studiului au investigat factorii meteorologici şi măsurile sănătăţii publice din multiple locaţii geografice.

Un nou studiu susţine că măsurile luate în domeniul sănătăţii publice pot încetini virusul, însă temperaturile crescute nu o vor face. Oamenii de ştiinţă au încercat în acest sens să identifice aceşti factori şi să reducă viteza de răspândire a virusului.

Autorii studiului recent publicat în Jurnalul Asociaţiei Medicale Canadiene s-au întrebat dacă închiderea şcolilor sau alte intervenţii pot rezulta o încetinire a pandemiei de COVID-19. De asemenea, au luat în calcul factorii geografici şi meteorologici care joacă un rol extrem de important, precum latitudinea, temperatura şi umiditatea. Aşa cum era de aşteptat, autorii au descoperit că „intervenţiile de până acum au fost asociate cu reducerea creşterii epidemiei”.

Surprinzător însă, autorii au concluzionat că răspândirea virusului SARS-CoV-2 nu a fost asociat cu temperatura.

Virusurile şi temperatura

Oamenii de ştiinţă au stabilit că epidemiile respiratorii virale sunt asociate schimbărilor climatice şi tind să apară în lunile reci. Deşi oamenii de ştiinţă încă investighează acest aspect, reducerea numărului de cazuri în lunile călduroase ar putea fi posibile datorită temperaturilor crescute, a umidităţii şi a radiaţiilor solare.

„Există trei caracteristici care sunt asociate cu latitudinea geografică, o măsură care poate fi determinată fără efort şi cu precizie”, explică autorii studiului.

Faptul că şcolile s-au închis în lunile de vară joacă un rol important în reducerea riscului de răspândire a virusului. Pentru studiul recent, cercetătorii s-au concentrat pe date obţinute din ”zone geopolitice în care există cazuri documentate de COVID-19”, pe o perioadă de două săptămâni separate.

Prima săptămână- 7-13 martie 2020- a fost clasată ca perioada de expunere, moment în care autorii au luat în calcul latitudinea, temperatura, umiditatea, închiderea şcolilor, restricţiile şi măsurile de distanţare socială. Mai apoi, au măsurat numărul crescut de cazuri de COVID-19, după 14 zile, cât ţine perioada de incubare. Pentru săptămâna 21-27 martie 2020, autorii studiului au luat măsuri în privinţa variabilelor.

Potrivit autorilor, intervalul ales de 14 zile reflectă ”timpul asumat între transmisia de SARS-CoV-2 şi confirmarea cazurilor de COVID-19”.

Analiza datelor

În timpul analizei datelor, oamenii de ştiinţă au controlat variabilele în privinţa rezultatelor, acestea incluzând altitudinea, procentul de locuitori cu vârste de 65 de ani sau mai mari, densitatea populaţiei, proximitatea regiunilor, precum Wuhan, China şi media speranţei de viaţă.

În analiză s-au folosit date din 144 de regiuni geopolitice, care au inclus 375,609 cazuri de COVID-19. Oamenii de ştiinţă au obţinut aceste date de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi au exclus China, Italia, Iran şi Coreea de Sun pentru că la acea vreme epidemia a atins cote maxime în aceste ţări.

Oamenii de ştiinţă au identificat o relaţie între creşterea epidemică şi umiditatea absolută.

Sursa: csid.ro