Scandal enorm pe piața smartphone-urilor! Cum i-ar fi PĂCĂLIT cel mai mare producător pe oameni

Rezultatele testelor de performanţă nu sunt întotdeauna un indicator real al performanţei produselor testate, însă acestea oferă rezultate concrete şi repetabile care sunt singura cale pentru o comparaţie obiectivă. Din cauza acestei importanţe, acestea au fost abuzate uneori de către producătorii de hardware, care au încercat să obţină scoruri mai mari decât cele normale. După plăcile video cu drivere modificate şi router-ele cu firmware optimizat pentru teste, a venit şi rândul telefoanelor mobile.

Descoperirea a pornit iniţial de pe forumul Beyond3D, unde un utilizator a remarcat că frecvenţa maximă a procesorului grafic din cipul Exynos 5 Octa (Exynos 5410), care este implementat pe unele modele ale telefonului Samsung Galaxy S 4, primeşte un spor de viteză de circa 11 procente doar în cursul anumitor teste.  În mod normal, procesorul grafic PowerVR SGX544MP3 este tactat la o frecvenţă maximă de 480 MHz, aceasta putând fi verificată cu ajutorul unei comenzi din Android Debug Bridge. În cursul rulării anumitor teste, aceasta urcă însă la 532 MHz, oferind astfel un spor de viteză care se va reflecta şi în rezultatele testelor.

Utilizarea unei frecvenţe mai mari decât cea nominală nu este o noutate, unele procesoare şi cipuri grafice moderne având o frecvenţă Turbo mai ridicată, care poate fi atinsă atunci când necesarul de resurse este crescut, iar temperaturile pastilei de siliciu o permit. Conform analizei făcute de Anandtech, cazul de faţă este însă diferit. Deşi, conform declaraţiilor producătorului, GL Benchmark 2.5.1 şi GFX Bench 2.7 folosesc acelaşi cod pentru testele 3D, doar primul dintre acestea a declanşat  creşterea de frecvenţă la 532 MHz, în timp ce al doilea a rulat la doar 480 MHz.

Controlul frecvenţei procesorului grafic este asigurat de un modul software numit TwDVFSApp.apk care este prezent în cadrul mediului TouchWiz. O analiză a codului binar a scos la iveală şirul de caractere „BenchmarkBooster”, care este suficient de explicit, şi lista cu numele unor aplicaţii celebre pentru testare precum Quadrant, Linpack, Benchmark Pi sau AnTuTu. În acelaşi timp, o parte din codul-sursă pare să conţină rutine software menite să intercepteze şi aplicaţii software care nu sunt prezente pe lista de mai sus, în toate aceste cazuri fiind declanşată trecerea la o frecvenţă superioară de tact. Continuare pe go4it.ro

Prietenii tăi merită să știe ASTA!