Irlanda propune reducerea cu 8% a bugetului UE pentru 2028–2034. Siegfried Mureșan: „Nu va primi acordul Parlamentului European”

Irlanda, care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a prezentat sâmbătă o propunere revizuită pentru bugetul european aferent perioadei 2028–2034. Documentul prevede reduceri de aproximativ 141 de miliarde de euro, calculate la prețurile din 2025, ceea ce ar însemna o diminuare cu 8% față de proiectul elaborat inițial de Comisia Europeană.

Contrapropunerea irlandeză încearcă să apropie pozițiile foarte diferite ale celor 27 de state membre. Irlanda susține că revizuirea ar genera economii de 8%, echivalentul a 141 de miliarde de euro, în comparație cu proiectul prezentat anul trecut de Bruxelles.

Bugetul revizuit are ca obiectiv deblocarea discuțiilor dintre statele membre privind finanțarea Uniunii Europene. Negocierile stagnează în prezent din cauza diferențelor majore dintre guverne în ceea ce privește nivelul cheltuielilor și prioritățile bugetare.

Pe de o parte, Germania solicită reduceri de câteva sute de miliarde de euro față de proiectul elaborat anul trecut de Bruxelles. Poziția Berlinului este susținută și de alte țări din nordul și centrul Europei, supranumite „frugalii”.

Pe de altă parte, Franța și președintele său, Emmanuel Macron, insistă asupra necesității unui buget „ambițios”, care să permită menținerea unor „politici europene viabile”.

În același timp, 17 state din sudul și estul Europei, reunite în grupul „Prietenii coeziunii”, cer alocări mai mari pentru agricultură și pentru dezvoltarea regiunilor.

Economiile prevăzute în compromisul propus de Irlanda ar viza în principal programul de sprijin pentru dezvoltare „Global Europe”, cheltuielile administrative și un posibil fond nou destinat competitivității europene.

În schimb, fondurile pentru politicile tradiționale ale Uniunii Europene ar fi, în linii mari, menținute la nivelul propus de Bruxelles. Astfel, nu ar fi reduse sumele alocate statelor pentru politica agricolă comună și pentru coeziunea socială și teritorială.

Irlanda a propus, de asemenea, atragerea a 55 de miliarde de euro suplimentare din „resurse proprii”, pentru alimentarea bugetului european. Măsura nu ar presupune o majorare proporțională a contribuțiilor statelor membre. Așa cum sugerase Comisia Europeană, veniturile virate direct către UE ar urma să provină, în special, din taxarea deșeurilor electronice și a marilor companii.

Compromisul elaborat de Irlanda va fi discutat la summitul european programat săptămâna viitoare la Bruxelles. Liderii instituțiilor europene speră să ajungă la un acord înainte de Crăciun, pentru ca negocierile să nu fie afectate de numeroasele scrutinuri electorale din 2027.

Printre cele mai importante alegeri se numără cele prezidențiale din Franța, unde extrema dreaptă se află în fruntea sondajelor. Calendarul electoral ar putea complica și mai mult discuțiile dintre statele membre și ar putea influența pozițiile guvernelor în privința bugetului.

Potrivit propunerii irlandeze, bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 ar ajunge la aproximativ 1.600 de miliarde de euro. Totuși, această sumă va face obiectul unor negocieri dificile între țările UE în lunile următoare.

Chiar și în forma revizuită, bugetul ar reprezenta o creștere de 30% față de actualul cadru financiar, care acoperă perioada 2021–2027. Proiectul se va confrunta, cel mai probabil, cu o rezistență puternică din partea unor state precum Germania, care doresc menținerea unui control strict asupra cheltuielilor.

Bugetul Uniunii Europene reprezintă principala sursă de finanțare pentru politicile majore ale blocului comunitar format din 27 de state.

Comisia Europeană, brațul executiv al UE, susține că Uniunea va trebui să facă față unor provocări noi. Printre acestea se numără creșterea cheltuielilor pentru apărare și consolidarea competitivității Europei. În același timp, unele guverne doresc ca cea mai mare parte a fondurilor să rămână destinată politicilor tradiționale, care sprijină agricultura și dezvoltarea regională.

Statele cu o atitudine mai austeră, precum Germania, Țările de Jos și tarile nordice, au cerut reducerea cheltuielilor bugetare. Alte guverne, printre care cele din Spania, Italia și Polonia, încearcă să protejeze nivelul actual al finanțărilor.

Ca o concesie pentru „Prietenii coeziunii”, Irlanda a exclus de la eventuale reduceri subvențiile pentru agricultori și plățile regionale. Acestea reprezintă aproximativ jumătate din bugetul total și sunt deosebit de sensibile din punct de vedere politic.

În schimb, cea mai mare parte a reducerilor ar urma să provină din ajutorul extern, diminuat cu 38 de miliarde de euro, din fondul pentru competitivitate, redus cu 75 de miliarde de euro, și din costurile administrative ale UE, care ar scădea cu 10 miliarde de euro.

Dublinul propune, de asemenea, renunțarea la un fond de rezervă cunoscut sub denumirea de „amortizor al Facilităţii UE”. Acesta permitea Comisiei Europene să aloce fonduri pentru situații de urgență neprevăzute pe durata ciclului bugetar de șapte ani.

Noul pachet de negocieri ar putea fi greu de acceptat și de Parlamentul European. „Preşedinţia irlandeză a înregistrat puţine progrese, nu a oferit soluţii noi semnificative şi a prezentat un buget mai slab”, a scris Siegfried Mureşan, negociatorul pentru buget al Partidului Popular European, într-o declaraţie făcută la scurt timp după publicarea propunerii. El a adăugat: „Parlamentul nu blufează: bugetul propus de preşedinţia irlandeză nu va primi acordul nostru”.

Cei 27 de ambasadori ai UE urmează să reacționeze la pachetul de negocieri în cadrul unei reuniuni programate duminică. În timpul acesteia, ambasadorii vor pregăti și discuțiile liderilor europeni de joi.

Guvernele încearcă să ajungă la un acord asupra bugetului până la sfârșitul anului. Negocierile ar trebui încheiate înainte ca alegerile din Franța, Polonia și Italia să afecteze procesul și să amenințe cu întârzierea unui compromis între statele membre.