Trump atacă decizia Comitetului Nobel, iar SUA sancționează Curtea Penală Internațională după premiul acordat lui Navi Pillay

Preşedintele SUA, Donald Trump, care îşi doreşte de mult timp să primească Premiul Nobel pentru Pace, nu a părut deloc mulţumit de decizia de vineri a Comitetului Nobel de a acorda prestigioasa distincţie jurista sud-africană Navanethem „Navi” Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internaţională. La câteva ore după ce aceasta a câştigat Premiul Nobel pentru Pace, Washingtonul a impus sancţiuni asupra Curţii Penale Internaţionale, instanţă pe care administraţia Trump doreşte să o desfiinţeze.

Trump nu a făcut încă niciun comentariu personal, însă pe Truth Social a redistribuit un comentariu în care se afirma: "Comitetul Nobel s-a făcut de râs iremediabil şi a devalorizat cândva marele Premiu Nobel pentru Pace, acordându-i-l lui Navi Pillay de la ONU".

Postarea originală continua astfel: "Pillay este o adversară declarată a Americii şi a Israelului. Din funcţia sa, ea a lăudat teroriştii şi a recompensat Hamas. A condus o «anchetă» falsă, pretinzând că a descoperit că Israelul a comis un genocid şi solicitând urmărirea penală. Nu are nicio credibilitate în niciun domeniu normal şi nu a făcut niciodată nimic pentru a promova pacea. Dimpotrivă. Dar la ce ne-am putea aştepta de la un comitet care i-a acordat anterior premiul Nobel pentru Pace, cândva atât de râvnit, lui Yasser Arafat?"

Aceeaşi postare îi aducea apoi elogii lui Trump: "Preşedintele Trump ne-a adus Acordurile lui Abraham, pe care lumea le considera imposibile, iar acum le extinde! A adus acasă ostaticii când totul părea fără speranţă! Depune eforturi maxime pentru a pune capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina, pentru a opri Iranul, principalul sponsor al terorismului internaţional, şi încearcă să reconstruiască Gaza, în ciuda eforturilor teroriştilor de a o controla. Lista ar putea continua la nesfârşit. Acestea sunt exact genul de realizări pe care Premiul Nobel pentru Pace ar fi trebuit să le recunoască şi să le recompenseze!!! @realDonaldTrump".

Comentariile ironice făcute de Pillay la adresa lui Trump, la câteva minute după ce a fost anunţată câştigătoare a premiului, nu l-au ajutat, cel mai probabil, pe preşedintele american să accepte decizia.

Administraţia preşedintelui american Donald Trump a impus vineri sancţiuni Curţii Penale Internaţionale, la câteva ore după ce una dintre fostele sale judecătoare a câştigat Premiul Nobel pentru Pace. Decizia plasează Washingtonul pe o traiectorie de coliziune diplomatică cu aliaţii europeni, care au salutat acordarea distincţiei.

Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancţiunile şi a afirmat că acestea nu vor opri activitatea tribunalului.

CPI, OAIA NEAGRĂ A ADMINISTRAŢIEI TRUMP

Administraţia Trump manifestă de mult timp o atitudine ostilă faţă de Curtea Penală Internaţională şi a impus anterior sancţiuni împotriva procurorilor şi judecătorilor acesteia. Măsura anunţată vineri este însă mult mai amplă. Ea ar putea permite sancţionarea companiilor care furnizează servicii chiar Curţii.

"Preşedintele Trump nu va permite niciodată Curţii Penale Internaţionale să îi urmărească penal pe americani", a declarat secretarul de stat Marco Rubio. "De aceea, astăzi, Statele Unite impun sancţiuni Curţii Penale Internaţionale. Vom interzice tranzacţiile cu această instanţă incorectă, tăindu-i resursele şi paralizându-i capacitatea de a funcţiona", a transmis Rubio.

Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a declarat că sancţiunile "trebuie condamnate".

"Sancţiunile au scopul de a submina statul de drept la nivel internaţional şi activitatea desfăşurată de o instituţie judiciară independentă", a afirmat Khan. "Activitatea noastră va continua în toate cazurile, anchetele şi urmăririle penale pe care le avem în derulare", a dat ea asigurări.

Washingtonul este de mult timp nemulţumit de mandatele de arestare emise de CPI împotriva unor oficiali israelieni, între care se numără şi prim-ministrul Benjamin Netanyahu. Statele Unite critică şi o anchetă anterioară privind acţiunile soldaţilor americani în Afganistan, anchetă pe care CPI a închis-o între timp.

Curtea a fost înfiinţată în 2002 pentru a judeca crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi genocidul. CPI numără 125 de ţări ca state membre, inclusiv toate ţările UE şi toţi membrii alianţei NATO, cu excepţia Statelor Unite şi a Turciei.

În trecut, instanţa a beneficiat de un sprijin public puternic din partea statelor membre, inclusiv a principalilor aliaţi ai SUA. Sediul Curţii se află în Ţările de Jos, stat membru al UE şi al NATO.

Navi Pillay, jurista sud-africană care a câştigat vineri Premiul Nobel pentru Pace pentru activitatea sa în domeniul justiţiei penale internaţionale, a fost judecătoare la Camera de Apel a CPI în perioada 2003-2008.

În motivaţia sa, comitetul de decernare a premiului a declarat că a dorit să "transmită un mesaj" într-un moment în care "judecătorii şi instituţiile de drept internaţional sunt supuşi unor atacuri politice".

Rubio a afirmat că sancţiunile au fost concepute pentru a oferi Curţii şi statelor sale membre ocazia de a răspunde preocupărilor SUA. El nu a oferit detalii suplimentare. Un înalt funcţionar al Departamentului de Stat a declarat însă că Trezoreria SUA va emite o serie de licenţe "pentru a proteja interesele americane", o referire aparentă la scutiri temporare de la anumite sancţiuni.

Sancţiunile SUA interzic, de obicei, tuturor companiilor cu sediul în SUA orice colaborare cu o organizaţie sancţionată. În astfel de situaţii, băncile sunt obligate să închidă conturile, asigurătorii să înceteze acoperirea, iar companiile de software să oprească relaţiile de cooperare.

Administraţia Trump a impus anterior sancţiuni ţintite asupra funcţionarilor Curţii, în timpul primului său mandat. Acestea au fost revocate sub preşedinţia lui Joe Biden. Washingtonul a anunţat noi sancţiuni la doar câteva zile după revenirea lui Trump la putere, în ianuarie 2025.

Funcţionarii instanţei se pregătesc de luni de zile pentru eventualitatea unor sancţiuni împotriva Curţii înseşi. Aceştia au trecut computerele de birou de la software-ul Microsoft la echivalente open source şi au luat noi măsuri în privinţa serviciilor bancare şi a asigurărilor de sănătate.