Dronele detectează focare ascunse sub pământ, la luni după incendiul din Cairngorms

Este ora 06:00 și mă întâlnesc cu pilotul de drone Pete Short pentru o patrulare în zori, în Parcul Național Cairngorms.

De aproape trei luni face această muncă, de când un incendiu uriaș a devastat peisajul în luna iulie.

Flăcările care au cuprins versanții au dispărut. Din locul în care ne aflăm, aproape nimic nu arată că aici mai există vreun incendiu.

Dar tocmai asta am venit să verificăm.

După un drum dificil prin pădure, Pete lansează o dronă termică pe cerul dimineții.

Primesc și eu o sarcină: să țin aparatul în raza vizuală, în timp ce el analizează imaginile transmise pe ecran.

„În fiecare săptămână sper să nu găsesc nimic”, îmi spune el. „La ultimul zbor termic am identificat opt focare.”

Nu trece mult timp.

„S-ar putea să avem ceva aici”, spune Pete, în timp ce pe imaginea termică apare o strălucire albă sub un copac.

La trei luni după izbucnirea incendiului, căldura este încă detectată sub pământ.

Ne îndreptăm spre coordonatele identificate de dronă, iar la început aproape că nu vedem nimic.

Apoi simțim căldura.

Solul este cald. Și o piatră pe care Pete o ridică de jos este la fel.

În apropiere, după ce îndepărtează un strat subțire de pământ, începe să se ridice fum.

„Acum chiar arde mocnit”, spune Pete.

„Fără tehnologia termică am fi complet orbi în fața acestui fenomen.”

Incendiul de vegetație a început la mijlocul lunii iulie și s-a extins pe aproximativ 3.300 de hectare, adică 33 de kilometri pătrați, potrivit autorității Parcului Național Cairngorms.

În perioada de vârf a intervenției, cinci piloți experimentați de drone au fost reuniți pentru a furniza informații aeriene echipelor și instituțiilor care luptau cu incendiul.

Pete descrie zona drept unul dintre cele mai dificile medii în care a zburat vreodată, cu „ziduri multiple de flăcări”, oameni și vehicule care se deplasau prin perimetru și elicoptere care operau deasupra.

Acum, provocarea este diferită.

Flăcările spectaculoase au dispărut, însă focarele fierbinți pot continua să ardă sub pământ.

Fiecare focar descoperit de drone este raportat administratorului terenului. Acesta trimite echipe care sapă în sol și sting căldura cu apă.

Pentru Ben Jones, administrator superior al zonei RSPB din Abernethy, faptul că echipele pot fi trimise exact în locurile necesare a fost esențial.

„Luptăm cu acest incendiu de mai bine de două luni și, evident, avem resurse limitate în ceea ce privește numărul de oameni disponibili. Nu putem trimite pe toată lumea peste tot, tot timpul”, spune el.

„Așadar, trebuie să știm cu adevărat unde se află aceste focare specifice și unde ar trebui să trimitem oamenii, pentru ca intervenția lor să fie cât mai eficientă.”

Chiar și după venirea vremii mai reci și mai umede, incendiile rămase nu pot fi ignorate.

„Fiecare dintre aceste focare are potențialul de a reaprinde un incendiu mai mare”, spune Ben.

Plimbarea prin pădure dezvăluie o imagine aproape înspăimântătoare a ceea ce s-a întâmplat.

Trunchiurile copacilor sunt înnegrite și carbonizate. Mirosul înțepător de fum încă persistă în aer. Suprafețe mari ale solului pădurii au fost arse.

Dar, dacă privești cu atenție, apar și pete de culoare.

Lăstari verzi încep să iasă din pământ. Cresc ciuperci. Observ chiar și o mică floare galbenă care răsare din solul înnegrit.

Dr Sarah Henshall, șefa departamentului de conservare din cadrul autorității Parcului Național Cairngorms, spune că este prea devreme pentru a fi cunoscut impactul ecologic complet al incendiului.

„O parte a procesului va fi extrem de rapidă, iar alta va dura ani, decenii sau chiar mai mult decât durata vieții noastre”, spune ea.

„Zona își va reveni, dar încă nu știm cum va arăta acest proces.”

Dronele care au ajutat în timpul incendiului și care încă cercetează ce a mai rămas din acesta primesc acum o nouă misiune.

Pete le programează să parcurgă în mod repetat exact aceleași trasee deasupra peisajului afectat.

Folosind puncte de referință stabilite dinainte, fotografiile și înregistrările video pot fi realizate din aceleași poziții, lună după lună și an după an. Astfel, specialiștii în conservare vor putea urmări modul în care se schimbă peisajul.

„Acest traseu standard al dronei va fi parcurs exact în același mod, lună de lună și an de an, iar imaginile ne vor oferi informații extraordinare despre felul în care zona se reface”, spune Sarah.

Tehnologia ar putea avea și un alt rol: identificarea incendiilor viitoare înainte ca acestea să aibă șansa de a se extinde.

Pete consideră că obținerea rapidă a unei imagini de deasupra coronamentului copacilor s-ar putea dovedi esențială.

„Momentele de dinainte ca un incendiu de vegetație să scape de sub control ar putea fi decisive pentru a-l opri înainte să se extindă”, spune el.

Înapoi la sol, patrula noastră descoperă un alt focar fierbinte.

Din nou, de la distanță nu se vede aproape nimic. Însă, ghidați de dronă, găsim locul exact.

Sub un strat subțire de pământ, solul este fierbinte, iar fumul devine evident după ce răscolim pământul.

Este un nou loc care trebuie raportat. Un alt focar pe care echipele de la sol trebuie să îl stingă.

Deasupra noastră, pădurea arată deja primele semne de viață, dar sub picioarele noastre ultimele rămășițe ale incendiului încă ard.