A început SĂPTĂMÂNA MARE: Tradiții, obiceiuri și superstiții în Săptămâna Patimilor

Săptămâna Mare, cunoscută și ca Săptămâna Patimilor, este perioada premergătoare Sfintelor Paști și coincide cu sosirea lui Iisus în Ierusalim și cu răstignirea Mântuitorului. În Săptămâna Patimilor încep Deniile - sunt slujbele care se săvârșesc seara la ora 18.00.

Săptămâna Mare este marcată de o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții din popor. Fiecare zi are o semnificație anume.

Luni, în prima zi din Săptămâna Mare, are loc o denie specială, destinată povestirilor despre Iosif cel preafrumos, patriarhul Vechiului Testament, care a vorbit despre venirea lui Isus. Tot în această zi, femeile încep curățenia de Paște, se aerisesc toate încăperile, iar covoarele se scutură de praful de iarnă. Totul se curată bine, se văruiesc pereții, pentru că totul să fie proaspăt și curaț. Se spune că, dacă în aceste zile bărbaţii le sunt de ajutor casei şi nevestelor, tot restul anului le va merge din plin.

Marțea Mare, a două zi din Săptămâna Patimilor, gospodinele se ocupă de curățenia exterioară, se spăla geamurile, se curată grădina de uscături, iar începând de acum bărbații trebuie să stea pe lângă neveste, pentru a le ajuta la treburile gospodărești.

Miercurea Mare este ultima zi când oamenii mai au voie să se ocupe de curățenie, dacă aceasta nu a fost finalizată până acum. Seara, toată lumea se îndreaptă spre biserică, unde are loc o denie specială, în care este spusă povestea Cinei celei de Taină, trădarea lui Iuda și capturarea lui Iisus de către soldați.

Joia Mare este prilejul cu care sunt pomeniți morții, iar femeile împart la biserică vin, fructe și colaci de post. Bărbații aprind în această zi focuri în curți, pentru a arde vegetația uscată, reprezentând un ritual și pentru sufletele celor care se întorc acasă. Tot în Joia Mare, înainte de a lua parte la Denia celor 12 Evanghelii, femeile trec la bucătărie, unde fac pâinea, pasca și cozonacul pentru masa de duminică.

Tradiţia spune că fetele trebuie să-şi pună 12 dorinţe pe aţă, făcând câte un nod după fiecare evanghelie, dezlegate după Înviere, ca să se împlinească. Aţa se pune sub pernă, ca să-şi viseze ursitul. Mai mult, în credinţa populara, cei care ţin post din Joia Mare şi pana în Paşti vor fi înştiinţaţi de moartea lor cu trei zile înainte de a trece în lumea cealaltă.

Vinerea Mare este cea mai neagră zi pentru creștini, moment ce comemorează răstignirea Mântuitorului. Credincioșii nu mănâncă nimic toată ziua și nici nu se gătește, iar seara cu toții se îndreaptă spre biserică, pentru a cânta Prohodul și a trece de trei ori pe sub masa pe care se află Sfântul Epitaf.

Sâmbăta Mare, în ajunul Învierii, femeile fac ultimile pregătiri pentru masa pascală. Mielul sacrificat se pregătește pentru ciorbă, friptură și drob, se vopsesc ouăle și se pregătește coșul pentru mersul la biserică, în care se pun cozonaci, ouă, pască, sare, usturoi, vin etc. După ce au participat la Slujba de Înviere și au cântat în cor „Hristos a înviat”, credincioșii iau pască sfințită și se îndreaptă cu lumânările aprinse spre casă, unde pot savura mâncărurile pregătite din timpul zilei.

Duminica Paștelui este dedicată meselor în familie, unde oamenii ciocnesc ouăle roșii și se bucură alături de cei dragi de masa îmbelșugată. Începând de acum și până la Înălțare, oamenii se salută folosind replicile „Hristos a înviat!” și „Adevărat a înviat!”.

La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator.

În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări.

În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofă cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea bună în restul anului. Un alt obicei spune că e bine să te speli pe faţă cu apă neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.

În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul. Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an.

Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechime, oamenii aduceau cocoşi la Slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi, cocoşii erau daţi de pomană săracilor.

La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.

Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă. Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.

De Paşti se aşază o bucăţică de fier sub prag, ca o protecţie pentru casă. Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.

De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi. Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.

Copiii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţă luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.