SĂPĂTURI ARHEOLOGICE // Istoricii din R. Moldova, pe punctul de a „răsturna” legenda: Cetatea de la Soroca NU a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare. Descoperiri făcute la cinci metri adâncime, chiar la intrarea în cetate

Cetatea de la Soroca nu a fost construită nici pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, dar nici de către Petru Rareș, așa cum se crede.

Un grup de istorici de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, condus de profesorul Sergiu Musteață, a descoperit, în cadrul săpăturilor arheologice demarate la Cetatea Soroca pe 1 septembrie curent, că, cel mai probabil acest „castel de piatră” a fost construit de către fiul lui Ștefan cel Mare, Bogdan, și nepotul domnitorului, Ștefănel.

„Nimic de la Ștefan cel Mare nu am descoperit, nicio monedă și nici alte însemne care ne-ar spune clar că această construcție este de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Poate Ștefan cel Mare a gândit-o, a planificat-o, dar executarea lucrărilor a fost realizată, în opinia noastră, de către fiul său Bogdan și nepotul Ștefăniță, la începutul sec. XVI, după 1 504, până la Petru Rareș. Este un document potrivit căruia Petru Rareș își dorea meșterul de la Bistrița și alții cred că cetatea a fost construită de Petru Rareș. Noi, la nivelul fundației, avem monede de la Bogdan, de la Ștefăniță și de la Sigismund I, care datează din primele decenii ale sec. XVI”, a declarat Sergiu Musteață pentru Ziarul NAȚIONAL.

Săpăturile arheologilor vizează intrările în două cazemate, pentru a vedea în ce perioadă au fost făcute aceste construcții și cum au fost amenajate.

Cel mai mare succes și descoperire a istoricilor sunt „gurile de lup” de la intrarea în Cetatea Soroca despre care se discuta, dar nu se știa cu exactitate că există, acestea fiind utilizate pe post de capcană pentru cei nepoftiți în cetate.

Mai exact, dacă inamicii reușeau să spargă poarta de la intrare, nimereau imediat într-o capcană – cădeau într-o groapă adâncă de cinci metri.

„Când intri în cetate, sunt două gropi mari. Prima, de la poartă, chiar imediat cum pășiți pragul, are o suprafață de doi pe doi metri, adâncă de cinci metri. Noi acum suntem la aproape cinci metri adâncime și mai este un strat până ajungem la piatra de fundație. Această groapă, care a fost treptat acoperită de straturi culturale, de pietre care au fost aruncate acolo, unele chiar cu inscripții, este o resursă arheologică importantă pentru a reconstitui istoria cetății. Groapa a doua, la un metru distanță de prima și lată de patru metri, nu poate fi cercetată. În 2014 sau 2015, când a fost restaurată cetatea și a fost consolidat turnul de la intrare, s-a scurs în ea un strat de beton care este greu de scos. Totuși, aici, la adâncimea de un metru, am descoperit un fragment de cadrament de la un geam, probabil dintr-o piatră cretată, cu două inscripții destul de lungi cu ani, de fapt niște episoade din istoria cetății de la începutul sec. XVIII. În groapa de la intrare am descoperit ghiulele, monede care, după straturile culturale descoperite, ne vor ajuta să spunem mai cu exactitate cine a construit totuși cetatea de piatră, mă rog, ea este de fapt un castel, deci cine a construit castelul de piatră de la Soroca”, ne-a mai spus istoricul.

Potrivit lui Sergiu Musteață, în cele două gropi au mai fost descoperite bijuterii, ceramică de lux de import, ceea ce demonstrează că elita locală folosea produse din afară, o colecție întreagă de lulele, pipe, de proveniență turcească, unele orientale, ceea ce demonstrează că se fuma mult, iar cultura tutunului, prin sec. XVII – XVIII era prezentă.

Obiectele descoperite vor fi studiate de arheologi, după care vor reveni la Soroca unde se preconizează deschiderea unui muzeu în interiorul cetății.

Săpăturile arheologice de la Cetatea Soroca au loc în cadrul celei de-a doua etape de restaurare a fortăreţei medievale, prin proiectul transfrontalier „Ştefan cel Mare, istorie comună-patrimoniu comun, Soroca-Vaslui", finanţat de Uniunea Europeană cu peste 1,6 milioane de euro.

Echipa de istorici de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” a fost selectată în cadrul unui concurs, aceeași echipă efectuând săpături arheologice la Soroca și în cadrul primei etape a proiectului, desfășurată în perioada anilor 2012 – 2015.

„Am revenit pentru a studia interiorul cetății și a răspunde la câteva întrebări formulate de către arhitecți în eventualitatea găsirii unor soluții de reabilitate a spațiului interior”, a mai declarat pentru Ziarul NAȚIONAL profesorul Sergiu Musteață, coordonatorul echipei de cercetare.

Săpăturile arheologice de la Cetatea Soroca vor dura două luni.



Fotografii realizate de istoricul Sergiu Musteață