Rusia solicită NATO să anuleze promisiunea de aderare a Ucrainei făcută la summitul din București 2008

Rusia solicită ca NATO să renunțe la promisiunea făcută în cadrul summitului alianței din 2008, desfășurat la București, de a oferi Ucrainei statutul de membru al organizației conduse de SUA, iar Ucraina să accepte statutul de neutralitate, a declarat marți purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, potrivit Reuters.

Pentru Rusia, aderarea Ucrainei la NATO este de neacceptat, dar un simplu refuz din partea NATO nu mai este suficient, a explicat Maria Zaharova, în contextul în care în Riad, Arabia Saudită, oficialii ruși și americani au avut primele discuții directe privind reluarea dialogului bilateral și inițierea negocierilor pentru încetarea războiului din Ucraina. „Este remarcabil faptul că refuzul de a primi Kievul în NATO nu este suficient acum”, a menționat Zaharova, răspunzând unei întrebări Reuters. „Alianța trebuie să-și retragă promisiunile făcute la București în 2008”, a subliniat ea. „În caz contrar, această problemă va continua să tensioneze atmosfera pe continentul european”, a adăugat Zaharova.

Reprezentanta MAE rus a accentuat că Ucraina ar trebui să revină la poziția exprimată în declarația sa de suveranitate din 1990, când s-a desprins din Uniunea Sovietică. Atunci, Kievul a afirmat că va deveni un stat neutru, fără participare la blocuri militare și fără arme nucleare. „Ceea ce Ucraina trebuie să facă este să revină la originile statalității sale și să respecte atât litera, cât și spiritul documentelor”, a menționat Zaharova. „Aceasta ar fi cea mai bună garanție pentru securitatea sa”, a mai declarat ea, precizând că nici aderarea la NATO, nici intervenția occidentală „sub formă de forțe de menținere a păcii” nu vor putea oferi aceeași securitate Ucrainei.

La summitul de la București din aprilie 2008, NATO a declarat că Ucraina și Georgia vor deveni parte a alianței defensive conduse de SUA, dar nu a oferit un calendar sau plan concret pentru realizarea acestui obiectiv. Declarația a reprezentat un compromis între Statele Unite, care doreau să admită ambele țări, și Franța și Germania, care se temeau de reacțiile Rusiei. În marja summitului de la București, NATO a organizat o întâlnire cu Vladimir Putin, pe care liderul rus a acceptat-o cu condiția ca Ucraina și Georgia să nu fie primite în NATO. Câteva luni mai târziu, în august, Rusia a intervenit militar în Georgia, iar în 2014 a anexat Crimeea.

Rusia a invocat în mod repetat extinderea NATO post-sovietică și ambițiile Ucrainei de a adera la NATO drept motive pentru acțiunile sale din Ucraina. NATO contestă această afirmație, subliniind că este o alianță defensivă care, în ultimii trei ani, a sprijinit Kievul să facă față invaziei ruse. Președintele Vladimir Putin susține că, de la sfârșitul Războiului Rece, Statele Unite au ignorat preocupările legitime ale Rusiei față de extinderea NATO, alianța creată în 1949 pentru securitatea colectivă a țărilor occidentale împotriva Uniunii Sovietice. Reuters a raportat în noiembrie că Putin ar fi deschis să discute cu Trump despre un acord de pace cu Ucraina, dar exclude concesii teritoriale majore și insistă ca Kievul să renunțe la ambițiile de aderare la NATO.