Romii, la școală!

Motivare // În fiecare zi, aproape 40 de copii romi din satul Schinoasa, raionul Călărăși, se înghesuie în maxi-taxiul care îi duce la școala din satul vecin, Țibirica

Aliona Cozma locuiește în satul Schinoasa, are 14 ani și este elevă în clasa a VIII-a la școala din satul vecin, Țibirica. În fiecare dimineață, se trezește la ora 7.00, ca să reușească să își facă toate treburile și să ajungă la microbuzul care îi duce pe copii la școală. La opt, automobilul pornește. Aliona nu lipsește niciodată de la lecții, numai în cazuri foarte rare, când intervine ceva. Este una dintre cele mai bune eleve din clasa ei. „Îmi place la școală. Părinții mei m-au susținut întotdeauna ca să învăț. Ei au făcut doar patru clase, dar au insistat ca eu să studiez și să termin studiile gimnaziale”, povestește tânăra. „Nu vreau să mă mărit, cum fac de obicei fetele rome. Aș vrea să devin o avocată celebră”, ne împărtășește din visurile ei Aliona. Diriginta elevei, Gabriela Motricală, recunoaște însă că este vorba de un caz singular – Aliona este o excepție. „Vorbim despre o fată foarte receptivă. Atunci când avem o activitate în școală, ea este foarte responsabilă, se implică și are sarcini pe care le îndeplinește. Media ei este de aproape opt. Învață bine, e foarte străduitoare”, o laudă profesoara.

Fetele se mărită devreme și abandonează studiile

Cazul Alionei Cozma este unul fericit. Ceilalți 47 de copii romi care studiază la Țibirica au alte povești, spun pedagogii din școală, mai triste. Dacă Aliona are susținere din partea familiei, alții o duc mai greu. Trebuie să aibă o motivație internă și externă foarte puternică, ca să rămână „pe linia de plutire” și să-și finalizeze studiile. Natalia Bordei, directoarea instituției, ne-a împărtășit povestea unei eleve exemplare de 14 ani, care s-a căsătorit și a abandonat studiile anul trecut. Îi rămânea un an până la absolvirea gimnaziului. „Am vorbit cu soțul ei și el nu îi dă voie să studieze. Fata stă acum acasă cu un copil de trei luni, iar el e plecat la Moscova, la munci. Băiatul are 18 ani. Am discutat și cu mama lui, care este mediatorul comunitar din satul Schinoasa, și nu am găsit o soluție pentru această adolescentă. Are un copil de crescut”, spune întristată directoarea. În anii precedenți, alte câteva fete au abandonat școala pentru a-și face o familie. Pe lângă abandonul școlar, la școala din Țibirica mai este o problemă dureroasă: șapte copii romi sunt încă neșcolarizați.

„Nu am reușit la rutieră”

În clasa întâi, i-am găsit pe Profir, Vladimir și Diana, copii veniți de la Schinoasa. Erau la lecția de citire și repetau literele M, N și A. Micuții stăteau alături, unii lângă alții, și silabiseau: ma-ma, ta-ta, na-na. În caietele de scriere, aveau însă câte cinci pagini necompletate. În zilele respective, nu au fost la școală. Copiii romi au toți aceeași explicație: „Nu am reușit la rutieră”. Profesoara Ludmila Prodan însă explică. „Părinții nu își fac timp să îi trezească și să îi trimită la școală. Îi lasă acasă sau îi iau cu ei la lucru. Aceștia mai mărișori lucrează și ei cu ziua. Elevii mei nu își fac temele pentru acasă de multe ori. Nu au cu cine se ocupa. Unii copii se întorc a doua zi la școală cu ghiozdanul plin cu aceleași cărți ca și în ziua precedentă”, povestește învățătoarea. „Profiraș este un băiețel foarte capabil”, spune Ludmila Prodan, arătând spre băiețelul timid, cu mânuțele trudite și câteva bătături pe ele. „Dacă ar fi să se ocupe și acasă, ar fi printre primii elevi din clasă”, adaugă învățătoarea. Pentru a-i ajuta să progreseze, profesoara face ore suplimentare cu ei. Meditează însă până la ora 14.00, când vine microbuzul care îi duce spre casă. După ce ies din școală, grija pentru educație cade pe umerii părinților și ai comunității.

Satul Schinoasa, uitat de Dumnezeu și de oameni

În satul Schinoasa, de unde vin cei 48 de copii romi, locuiesc 80 de familii. Cei aproape 300 de oameni nu au locuri de muncă: în sat nu există nici biserică, nici școală și nici măcar un magazin de unde să-și procure alimentele. Singura bucurie a sătenilor este centrul comunitar, deschis acum doi ani cu ajutorul UNICEF. Acolo, preșcolarii pot sta preț de patru ore pe zi, de la 8.00 la 12.00. Desenează, se joacă cu „Lego” și se uită la desene animate. Educatoarea lor, Valentina Andronic, vine din satul vecin, Țibirica. Face câte două ore zilnic pe drum – parcurge câte 20 de kilometri pe jos. O găsim cam supărată – micuții sunt obraznici și neascultători. „Copiii romilor sunt mai sensibili, ei trebuie mereu motivați, ca să vrea să învețe. Eu le aduc de acasă prăjituri și bomboane, ca să îi premiez pe cei mai buni”, povestește Valentina, amintind de scriitorul Ion Creangă, care își răsplătea discipolii cu copturi. Pe drumul central din sat, plin de gropi și de gunoaie, o bătrână își târăște după ea nepoțica de doar doi ani. Trec pe lângă centru și îl ocolesc. Fetița e prea mică ca să vină aici.

Fac eforturi mari ca să știe carte

Pe listele centrului multifuncțional sunt înscriși 16 copilași. Am găsit în sală numai șase – restul micuților sunt plecați cu părinții, la lucru cu ziua în alte sate ori stau acasă, cu bunicii. Pentru că nu au timp să vină la miez de zi să îi ia acasă, unii părinți nu îi aduc deloc aici. Sunt preocupați cu alte griji: să le pună pâine pe masă și, dacă vrea Domnul, și ceva pe lângă ea. O zi de lucru prin alte localități le umple portmoneul cu 100 de lei, iar dacă mai au și două mâini ajutătoare pe lângă ei – mai mult chiar. Povara educației rămâne exclusiv pe spatele copiilor. Să se trezească, să fugă la „rutieră”, să meargă la școală, să vină acasă, să-și facă temele și să treacă la treabă în grădinile de lângă casă. Dacă au suficientă automotivare, reușesc. Cei mai puternici ajung să finalizeze cele nouă clase și să meargă mai departe, așa cum va fi cazul Alionei Cozma. Alții, mai slabi, au o altă soartă.

12 000, oficial

Potrivit ultimelor date statistice, în Republica Moldova locuiesc aproape 12 000 de romi. Datele neoficiale însă indică un număr cu mult mai mare – circa 50 000 de persoane. Adevărul este că mulți dintre ei se declară moldoveni, așa cum o fac romii din Schinoasa. Potrivit UNICEF, tradițiile rome nu încurajează educația, iar părinții sunt, de obicei, indiferenți. Mai mult, copiii romi sunt adesea discriminați. Cele mai dezavantajate sunt fetele, care se căsătoresc timpuriu și nu au șanse la o educație deplină.