Românii își scurtează viața profesională cu 5 ani față de media UE: ce ascund statisticile Eurostat despre piața muncii din România

Românii muncesc, în medie, cu 11 ani mai puțin decât olandezii, suedezii sau danezii, arată datele statistice publicate în această săptămână de Eurostat, ceea ce evidențiază o diferență importantă în durata vieții profesionale între România și țările din nordul Europei.

Durata medie estimată a vieții profesionale în Uniunea Europeană a ajuns la 37,5 ani în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, potrivit datelor Eurostat publicate recent. În șapte state membre, această durată depășește 40 de ani, confirmând tendința de extindere a perioadei de activitate profesională. În România, însă, durata estimată a vieții profesionale este de 32,7 ani, adică aproape 5 ani sub media europeană și 11 ani sub media țărilor lider, ceea ce ne plasează clar în a doua parte a clasamentului european.

Indicatorul privind durata medie estimată a vieții profesionale măsoară numărul mediu de ani în care o persoană în vârstă de 15 ani sau peste se așteaptă să rămână, pe parcursul vieții, în câmpul muncii. În acest calcul intră atât persoanele ocupate, cât și cele aflate în șomaj, cu condiția să fie active pe piață și să caute un loc de muncă. Astfel, indicatorul surprinde nu doar angajații, ci și șomerii activi, oferind o imagine de ansamblu asupra participării potențiale la activitate economică.

Datele statistice care plasează România la coada clasamentelor europene pot fi totuși interpretate cu anumite rezerve, dacă ținem cont de migrația sezonieră și de munca în agricultura de subzistență din mediul rural. Aceste forme de activitate nu sunt incluse în calculul oficial al duratei medii a vieții profesionale realizat de Eurostat. Indicatorul ia în considerare doar persoanele cu locuri de muncă plătite sau care desfășoară activități independente înregistrate, ca liber-profesioniști cu contract, precum și șomajul oficial, excluzând munca neplătită pentru consum propriu. Activitățile fără plată oficială sau fără înregistrare fiscală nu sunt luate în calcul, ceea ce lasă în afara statisticilor o parte a realității economice din România.

Chiar dacă durata medie reală a vieții profesionale a românilor ar putea să nu fie atât de scăzută precum indică datele Eurostat, diferența față de țările din fruntea clasamentului rămâne un semnal de alarmă. Ea evidențiază gradul inegal de participare la piața muncii pentru diverse categorii de populație, intrarea tardivă a tinerilor în activitate, retragerile anticipate din câmpul muncii, precum și numărul ridicat de persoane inactive. Toate acestea reflectă probleme structurale care afectează atât prezentul, cât și perspectivele de dezvoltare economică ale României.

”Diferența României față de media europeană arată o provocare structurală a pieței muncii din țara noastră. Atunci când milioane de persoane rămân în afara activității economice pentru perioade lungi, costul este suportat de întreaga economie, prin creștere economică mai redusă și o presiune mai mare asupra sistemului de pensii. Într-o economie afectată de provocări demografice și deficit de forță de muncă, creșterea participării la piața muncii este una dintre cele mai mari oportunități economice ale României pentru următorii ani”, explică Iona Nistor, Macroeconomist Șef, Banca Transilvania.