Ambasadoarea României la UE, discuții cu președinta Parlamentului European și cu Comisia Europeană privind aderarea României la Schengen

Ambasadoarea României la Uniunea Europeană, Iulia Matei, a avut marți întrevederi cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și cu vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas, privind spațiul Schengen și aderarea României la această zonă de liberă circulație, conform unor mesaje publicate pe Twitter de noul reprezentant permanent al țării noastre pe lângă UE.

„Întâlnire excelentă cu noua președintă aleasă a Parlamentului European, Roberta Metsola. Am avut un schimb de opinii cu privire la avansarea agendei UE în beneficiul tuturor cetățenilor europeni. Am apreciat sprijinul ferm pentru aderarea României la spațiul Schengen”, a scris Iulia Matei, pe Twitter, transmite Calea Europeană.

Ulterior, aceasta a avut o întâlnire cu Margaritis Schinas, vicepreședintele Comisiei Europene pentru modul de viață european, cu care a avut “o discuție bună cu despre spațiul Schengen și pachetul privind migrația și azilul”.

„Aștept cu nerăbdare un dialog fructuos și continuu cu privire la aceste chestiuni de importanță comună”, a afirmat Iulia Matei.

Discuțiile dintre ambasadoarea României la UE și oficialii europeni au avut loc după ce miniștrii afacerilor interne din țările UE au convenit înființarea unui „Consiliu Schengen”, în baza unei propuneri a președintelui francez Emmanuel Macron, iar prima reuniune a acestui format va avea loc pe 3 martie, la Bruxelles.

Franța a transmis deja mai multe semnale politice privind tema aderării României la Schengen.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat pe 19 ianuarie, în hemiciclul Parlamentului European, obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acel prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale și a afirmat că procedura aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen „merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”.

Aflat săptămâna trecută în România, ministrul francez de externe a specificat că țara sa dorește extinderea Spațiului Schengen. Suntem într-o „dispoziţie foarte favorabilă” pentru România, a spus el. De altfel, în cadrul consultărilor politice pe care le-a avut la București, ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a reiterat miercuri omologului său francez așteptările legitime ale României de aderare la spațiul Schengen, șeful diplomației franceze asigurându-l pe omologul român că președinția franceză a Consiliului UE va depune eforturile necesare pentru avansarea acestui dosar.

Cu ocazia lansării, la București, a președinției Consiliului UE, ambasadoarea Laurence Auer a spus că Franţa va depune „toate eforturile” pentru a contribui la extinderea Spaţiului Schengen, arătând că România îndeplineşte deja condiţiile tehnice în acest sens.

„În aceste şase luni vom depune toate eforturile pentru a contribui la extinderea Spaţiului Schengen, primind alături de noi şi România. Am afirmat de mai multe ori că România a îndeplinit toate criteriile, a trecut toate probele tehnice pentru a considera că este pregătită să adere la spaţiul Schengen“, a spus Laurence Auer, reluând astfel o idee susținută și la începutul anului, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, în care a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului UE.

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient. Șeful statului a utilizat la începutul acestui an și contextul întâlnirii anuale cu ambasadorii străini pentru a puncta că finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Dar, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.