RECORD // Ucrainenii susţin că o dronă a serviciului militar de spionaj a atacat un radar în Rusia aflat la o distanţă de peste 1 800 km

O dronă a serviciului de informaţii al Apărării (GUR) din Ucraina a atacat duminică un radar de detectare a ţintelor cu rază lungă de acţiune „Voronej M”, situată în Orsk, în regiunea Orenburg din Federaţia Rusă, la peste 1 800 de kilometri de Ucraina, ceea ce reprezintă un nou record de distanţă, a declarat pentru Ukrainskaia Pravda o sursă din cadrul serviciului condus de Kirilo Budanov.

„O dronă ucraineană a parcurs o distanţă de peste 1800 de kilometri până la instalaţia inamicului, stabilind un nou record în ceea ce priveşte raza de distrugere a dronelor kamikaze”, a declarat sursa din GUR, citatî de news.ro.

Consecinţele atacului sunt în curs de clarificare, potrivit GUR.

Presa din Rusia a scris că o dronă „a căzut în apropiere de Orsk” şi că ţinta dronei „ar fi putut fi o instalaţie militară”.

Anterior, cea mai îndepărtată ţintă atacată de dronele ucrainene a fost o instalaţie din oraşul Salavat din republica rusă Başkortostan, care se află cu 140 de kilometri mai aproape de graniţa ucraineană decât Orsk.

„Voronej M” face parte din familia de radare staţionare ruseşti cu rază lungă de acţiune deasupra orizontului. Acestea sunt concepute pentru a detecta obiecte spaţiale şi aerodinamice, inclusiv rachete balistice şi de croazieră. Acest radar funcţionează în banda de unde foarte înaltă frecvenţă (VHF) şi are o rază de detectare a ţintelor de până la 6 000 km, precizează Ukrainskaia Pravda.

Anterior acestui atac, o dronă a Serviciului de Informaţii al Apărării din Ucraina ar fi lovit o altă staţie radar din această familie, Voronej DM, situată în satul Gluboki, în Krasnodar. Atacul a avut loc la 23 mai, provocând un incendiu la faţa locului.

Radarele de tip Voronej sunt construite din materiale prefabricate, ceea ce înseamnă că timpul de instalare este de câteva luni şi nu de ani şi au nevoie de mai puţin personal decât generaţiile anterioare de radar. De asemenea, acestea sunt modulare, astfel încât un radar poate fi pus în funcţiune (parţial) în timp ce este incomplet. Rusia a folosit lansarea acestor noi radare pentru a-şi exprima îngrijorarea cu privire la apărarea antirachetă a SUA în Europa. La inaugurarea radarului din Kaliningrad, în noiembrie 2011, preşedintele rus de atunci, Dmitri Medvedev, a fost citat spunând: „Mă aştept ca acest pas (lansarea radarului) să fie văzut de partenerii noştri ca fiind primul semnal al pregătirii ţării noastre de a răspunde în mod adecvat la ameninţările pe care scutul antirachetă le reprezintă pentru forţele noastre nucleare strategice".