Rachete pentru Moldova

INTEMPERIE // Peste trei mii de hectare de culturi agricole din R. Moldova au fost afectate de grindină, iar pagubele se ridică la zeci de milioane de lei

În ultimele două săptămâni, ploile torențiale au făcut ravagii în nouă raioane ale republicii. Mai multe gospodării au fost inundate, iar zeci de fermieri plâng de mila plantațiilor de cereale sau livezilor roditoare pe care le-au văzut distruse.

Agricultorii și-au calculat deja pagubele de ordinul milioanelor și recunosc că poartă o parte din vină pentru că nu și-au asigurat culturile, dar blamează și autoritățile care nu ar fi intervenit la timp. Serviciul Antigrindină anunță că în acest sezon au fost lansate 2 075 de rachete pentru a dispersa norii periculoși, dar în multe cazuri nu s-a putut face nimic, pentru că în stații lipseau rachetele.

Doar în localitatea Carahasani din Ștefan Vodă, ploaia cu gheață din 10 iunie a produs pagube de peste șase milioane de lei. Aproape jumătate din acești bani ar reveni agricultorului Vasile Cociu, care îngrijește două mii de hectare de terenuri din sat.

Pierde exporturile în UE

Grindina i-a distrus parțial 44 de hectare de livezi de meri și pruni, 15 hectare de viță-de-vie „Moldova” și alte zeci de hectare de grâu, porumb și floarea-soarelui.

„Fructele sunt toate cu cicatrice. Nu le voi putea vinde în stare proaspătă. Doar la suc vor fi bune, dar venitul e de patru ori mai mic. Roada din vie e practic compromisă. Anul trecut am exportat marfă pe piața europeană, în Polonia și Bulgaria, dar și în state CSI, dar în acest an - nicio șansă”, se plânge fermierul.

Din cele 800 de hectare de grâu pe care le-a plantat, pe o suprafață de zece la sută au căzut toate boabele. „Dar ce să facem, cu natura nu te lupți”, se văicărează fermierul.

Nu crede în asigurări

Bărbatul povestește că a avut pierderi mari și anul trecut, când ploile torențiale i-au distrus 80 de hectare de mazăre și floarea-soarelui, dar nu s-a încumetat să-și asigure în acest an plantațiile din cauza costurilor mari. De exemplu, un hectar de livadă de meri ar putea fi asigurat cu aproximativ 1 800 de lei.

„Două mii de hectare cât avem noi, vă dați seama cât ar costa asigurarea?”, ne întreabă agricultorul. „Dar și firmele nu oferă siguranță. Ne-am convins că e timp pierdut să perfectezi zeci de acte și se întâmplă că nici nu achită prejudiciile”, adaugă Vasile Cociu.

Deși a suferit pierderi enorme, gospodăria sa își va onora obligațiunile față de cetățenii care au dat în arendă pământurile. „Noroc că au rămas neatinse vreo 400 de hectare de culturi. Roada de acolo o împărțim oamenilor”, precizează fermierul.

Lipsă de rachete

Nenorocirea putea fi evitată, dacă raionul Ștefan Vodă ar fi fost protejat de stația antigrindină, care există în zonă. Aceasta, însă, împreună cu alte cinci stații din republică sunt nefuncționale. Celelalte șase, care activează, gestionează 115 puncte de lansare a rachetelor antigrindină.

„Suntem pregătiți foarte bine profesional pentru a interveni în situații de risc, dar avem un deficit de 4 500 de rachete. După tehnologii, la început de sezon trebuie să avem minimum 70 de bucăți la un punct rachetar pentru ca teritoriul să fie protejat. Noi am avut în stoc câte 20 de rachete”, explică Serghei Eremeico, vicedirectorul Serviciului Antigrindină.

În anul curent, instituția a primit 31 de milioane de lei pentru a procura rachete, jumătate din necesar. Din acest motiv, unele stații antigrindină au rămas fără materiale, iar specialiștii privesc neputincioși la „cerul gata să se prăbușească”.

„Celula care a dat grindină la Boldurești, Nisporeni, nu a fost prelucrată deloc, pentru că nu aveam rachete. Trebuia să lansăm vreo 20 de bucăți. În final, au fost afectate 700 de hectare de terenuri cu pagube de milioane”, exemplifică Serghei Eremeico.

Rachete asamblate la Chișinău

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ion Sula, promite că, în viitorul apropiat, Serviciul Antigrindină va primi finanțare suplimentară pentru a procura rachete. Solicitarea a fost direcționată către Ministerul Finanțelor.

Rachetele sunt importate, dar se asamblează la Chișinău, „pentru că nu pot fi trecute prin Ucraina din cauza situației tensionate de acolo”, ne spune vicedirectorul Serviciului Antigrindină. O unitate ajunge să coste peste opt mii de lei.

Restricții de aviație

Tot sistemul antigrindină din R. Moldova acoperă circa1,5 milioane de hectare de teren agricol. În raioanele situate la frontieră nu se poate interveni cu rachete. Interdicții impun și aeroporturile din Chișinău și Bălți.

Specialiștii din stațiile antigrindină sunt telefonați și atenționați când trec avioanele, pentru a nu lansa rachete. În asemenea situații, norii periculoși sunt doar monitorizați, iar în cazul unor ploi cu gheață, în rapoartele statistice se indică: „restricții de aviație”.

Ion Sula, ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare:

„La adresa ministerului nu au venit încă informații din toate raioanele privind pagubele provocate de ploi. S-ar putea să venim ulterior cu o cerere către Guvern pentru a acorda compensații agricultorilor care au avut de suferit. Dar noi vrem în primul rând să-i stimulăm pe fermieri să se asigure de riscuri - fie ploi, fie înghețuri. De asemenea, căutăm surse financiare, inclusiv de la partenerii străini, pentru a reabilita stațiile antigrindină existente. Am putea acoperi încă 150 de mii de hectare de terenuri agricole”.

Alexandru Slusari, președintele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”:

„Agricultorii nu mizează pe ajutor din partea autorităților după intemperii. Practica arată că astfel de solicitări rămân nesatisfăcute. Acum nu se găsesc 300 de milioane de lei pentru a majora fondul de subvenționare, dar pentru compensații nici atât. Fermierii ar trebui să-și asigure culturile, dar sectorul agricol e complet decapitalizat. Oamenii abia de găsesc bani pentru combustibil, semințe, pesticide. Totul s-a scumpit. Doar trei la sută din terenurile agricole din republică sunt acum asigurate. Dar și companiile de asigurări sunt de vină. Se gândesc doar la profit, pun taxe mari, iar uneori refuză să plătească și despăgubirile. Fermierii nu mai au încredere”.

Datele Serviciului Antigrindină privind culturile agricole afectate în 2015