Putin nu cruță pe nimeni, inclusiv „prietenii”. Cum a ajuns Ungaria pe lista „țărilor neprietenoase” a Rusiei, chiar dacă a făcut jocul liderului de la Kremlin

Ambasadorul Rusiei în Ungaria, Evgheni Stanislavov, a declarat că Moscova a decis să includă Ungaria pe lista țărilor neprietenoase din cauza deciziei Budapestei de a adera la sancțiunile UE împotriva Federației Ruse. Totodată, el a remarcat în cadrul unui interviu acordat rosZMI că statul a încercat să-și apere interesele, care deseori sunt în conflict cu politica UE.

„Adevărul rămâne: Ungaria a aderat la toate pachetele de sancțiuni anti-ruse ale Bruxelles-ului și este obligată să le implementeze cu strictețe”, a comentat Stanislavov asupra situației.

În același timp, el a menționat că Budapesta nu va renunța la poziția sa pragmatică „chiar sub presiunea aliaților săi UE și NATO”.

„Federația Rusă menține deschise canalele de dialog de dragul păstrării bagajului de realizări pozitive acumulate în ultimii ani”, a adăugat ambasadorul.

Ungaria a anunțat, zilele trecute, prin vocea lui Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, că nu îl va aresta pe preşedintele rus Vladimir Putin dacă acesta ar intra pe teritoriul ungar, întrucât nu ar exista niciun temei juridic.

Ungaria a semnat şi a ratificat Statutul de la Roma, document în baza căruia a fost înfiinţată Curtea Penală Internaţională (CPI), instanţa ce a emis vineri un mandat de arestare pe numele actualului preşedinte al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, acuzat de deportarea ilegală a mii de copii ucraineni.

CPI susţine că există motive rezonabile pentru a crede că Putin poartă o responsabilitate penală individuală în acest caz.

Fiind întrebat dacă Vladimir Putin ar fi arestat în cazul în care acesta intră în Ungaria, Gergely Gulyas a spus că Statutul de la Roma nu a fost promulgat în Ungaria. „Ne putem referi la legislaţia ungară şi pe baza acesteia noi nu îl putem aresta pe preşedintele rus... întrucât statutul CPI nu a fost promulgat în Ungaria'', a explicat Gulyas.

El a precizat că guvernul ungar „nu şi-a definitivat o poziţie”cu privire la mandatul de arestare emis pe numele lui Vladimir Putin. ''Aceste decizii nu sunt cele mai fericite întrucât ele duc lucrurile către escaladare şi nu către pace, aceasta este opinia mea personală, subiectivă'', a adăugat demnitarul ungar.

Ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, a precizat că Ungaria nu doreşte să trimită muniţie Ucrainei, deşi nu va opri alte state ale UE să procedeze astfel, adăugând că Ungaria s-a abţinut în mod constructiv în această privinţă, relatează MTI.

„Ungaria nu livrează arme (...), noi vrem pace", a declarat Szijjarto într-o conferinţă de presă în cursul unei reuniuni în care Uniunea Europeană a aprobat alocarea a 2 miliarde de euro pentru achiziţionarea şi livrarea de muniţii de artilerie Ucrainei.

„De aceea noi nu participăm... Nu livrăm muniţie Ucrainei, nici nu-i împiedicăm pe alţii să facă ce vor", a conchis el.

Contribuţia Ungariei la Instrumentul European pentru Pace este de 1%, sau circa 10 milioane de euro, meniţi unor scopuri ca stabilitatea în Balcanii de vest şi reducerea presiunii migraţiei, conform unui comunicat al MAE ungar.

Peter Szijjarto a mai spus că Ungaria nu va lua parte la procurarea muniţiei sau livrarea ei către Ucraina.

El a menţionat că Bruxellesul continuă să încurajeze "o atmosferă de război" şi că ţările care promovează pacea sunt tot mai presate să se alinieze acestei abordări, subliniind însă că singura cale de a salva vieţi este o reglementare diplomatică.

„Indiferent de presiunea exercitată asupra noastră... noi continuăm să reprezentăm cauza păcii", a punctat Szijjarto.