Putin merge pentru prima oară în Kurilele disputate, Japonia denunţă vizita „absolut inacceptabilă” şi îşi cheamă ambasadorul rus la explicaţii

Preşedintele rus Vladimir Putin a efectuat joi, pentru prima oară, o vizită în Insulele Kurile, în Extremul Orient, deplasare denunţată drept ”absolut inacceptabilă” de către Japonia, care revendică o parte a acestui arhipelag.

Relaţiile ruso-japoneze sunt de mult timp marcate de tensiuni, în centrul cărora se află patru dintre aceste insule. Armata sovietică le-a ocupat în 1945, în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial, iar disputa nu a fost rezolvată până astăzi.

Este prima vizită a actualului preşedinte rus pe aceste insule, după deplasarea din 2010 a lui Dmitri Medvedev, care devenise atunci primul lider rus ce punea piciorul acolo, stârnind furia autorităţilor de la Tokyo.

După vizita de miercuri la Iujno-Sahalinsk, pe Insula Sahalin, Vladimir Putin s-a deplasat joi pe Iturup, una dintre cele patru insule disputate din sudul Kurilelor. Deplasarea a fost confirmată de o înregistrare video difuzată de Kremlin.

Presa rusă notează că el a vizitat o fabrică de procesare a peştelui, unde i s-a servit caviar, precum şi o şcoală de pe insulă.

Pe Insula Sahalin, Vladimir Putin a prezidat o reuniune ”privind garantarea secutiăţii frontierelor de est ale Rusiei”, potrivit agenţiei ruse de presă RIA Novosti.

”RESENTIMENTUL” JAPONEZILOR

Tokyo a reacţionat dur faţă de prezenţa lui Putin pe Iturup, considerând vizita o sfidare la adresa Japoniei.

”Această vizită (...) răneşte sentimentele poporului japonez, ea este absolut inacceptabilă (...). Protestăm în mod viguros”, a declarat premierul Sanae Takaichi.

Şefa Guvernului a subliniat că această vizită ”a exacerbat şi mai mult resentimentul opiniei publice japoneze împotriva Rusiei şi a făcut mai dificilă o îmbunătăţire a relaţiilor”, relaţii deja serios afectate de Războiul din Ucraina.

Ministrul japonez de Externe, Toshimitsu Motegi, l-a convocat pe ambasadorul Rusiei în Japonia, Nikolai Nozdrev, pentru a-i transmite ”protestul puternic” al Tokyo-ului în legătură cu această deplasare.

Nozdrev a răspuns că apartenenţa acestor insule la Rusia nu ridică ”niciun dubiu” şi că poziţia Moscovei în acest dosar rămâne fermă.

După declanşarea ofensivei ruse în Ucraina, în februarie 2022, Japonia şi-a înăsprit tonul. Pentru prima dată din 2003, a subliniat oficial că partea cea mai de sud a Kurilelor, situată în nordul teritoriului japonez, este ”ocupată ilegal”.

”Teritoriile de Nord constituie o parte inerentă a teritoriului Japoniei, atât pe plan istoric, cât şi în dreptul internaţional”, a declarat joi Motegi, folosind denumirea japoneză pentru insulele pe care ţara sa le revendică.

ONU, prin purtătoarea de cuvânt a secretarului general Antonio Guterres, Shirin Yassen, a subliniat că este vorba despre ”o problemă bilaterală între state membre” şi a încurajat ”toate părţile vizate să dea dovadă de reţinere, să acţioneze în mod responsabil şi să evite orice acţiune susceptibilă să agraveze tensiunile”.

BOGĂŢII NATURALE

”Japonia a identificat Rusia drept una dintre principalele surse de ameninţare. Ţin să subliniez că nu ameninţăm Japonia (...). Din contră, ea are revendicări teritoriale de la ţara noastră”, a afirmat miercuri Putin, respingând acuzaţiile Tokyo-ului.

Rusia şi China s-au apropiat semnificativ în ultimii ani. Marinele şi Forţele lor Aeriene desfăşoară exerciţii comune în zone apropiate de Japonia, ceea ce determină aviaţia niponă să ridice de sute de ori pe an avioane în alertă pentru interceptare.

Coreea de Nord, care a denunţat luna aceasta consolidarea militară a Japoniei, a trimis la rândul său militari şi muniţie pentru a sprijini efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei.

Începând din 1945, Tokyo invocă Tratatul din 1855, prin care Rusia ţaristă şi Japonia şi-au stabilit frontierele chiar dincolo de cele patru insule disputate. Japonia consideră că acordul istoric îi susţine revendicările.

Rusia, în schimb, se sprijină pe deciziile Conferinţei de la Ialta, din februarie 1945, la care Stalin a obţinut de la preşedintele american Franklin D. Roosevelt promisiunea că va recupera toate insulele Kurile, în schimbul intrării fostei Uniuni Sovietice (URSS) în război împotriva Japoniei.

Acest contencios vechi împiedică şi astăzi cele două ţări să încheie un tratat de pace oficial. Fără un astfel de document, soluţionarea definitivă a litigiului teritorial rămâne blocată.

Aproximativ 20.000 de cetăţeni ruşi trăiesc în Kurile, un arhipelag cu o climă aspră, dar bogat în resurse naturale. Regiunea deţine zăcăminte importante de aur şi argint, precum şi zone bogate de pescuit, iar în perioada Războiului Rece a căpătat o semnificaţie strategică majoră.

”Kurilele au fost fortificate cu sisteme de rachetă de apărare de coastă (de tip) Bastion şi cu avioane de vânătoare (de tip) Suhoi 35 (Su-35). Ele furnizează Rusiei atât instrumente de control al căilor căilor maritime în regiune, cât şi un mijloc de presiune” asupra Japoniei, explică un profesor de la Universitatea din Tokyo, Yee Kuang Heng.

”Vizita lui Putin este, poate, o amintire a cărţilor de care dispune, dar şi a nemulţumirii sale faţă de sancţiuni pe care Japonia continuă să le impună Rusiei de la invazia Ucrainei”, mai afirmă acesta.