Publicitatea și teleshopping-ul, PERMISE în cadrul emisiunilor retransmise din străinătate: Curtea Constituțională a anulat o prevedere din Codul serviciilor media audiovizuale, adoptată recent de Parlament

Articolul din Codul serviciilor media audiovizuale, potrivit căruia distribuitorii de servicii media nu aveau dreptul să introducă publicitate sau teleshopping în serviciile media audiovizuale retransmise, a fost declarat neconstituțional de către Înalta Curte.

Verdictul a fost pronunțat miercuri, după ce mai multe societăți comerciale ce retransmit programe de televiziune străine, în special din Federația Rusă, au ridicat o excepție de neconstituționalitate.

Magistrații Curții Constituționale au reieșit din prevederile Constituției R. Moldova care garantează libertatea de exprimare, dar au făcut referire și la Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, care putea fi aplicată în acest caz.

„Curtea a observat că Republica Moldova a ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Conform articolului 4 din această Convenție, părțile semnatare trebuie să asigure libertatea de expresie şi de informare conform articolului 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale. Părțile trebuie să garanteze libertatea de recepție şi nu trebuie să se opună retransmiterii pe teritoriul lor a serviciilor de programe care se conformează dispozițiilor Convenției. Cu alte cuvinte, Curtea a reținut că dreptul la libertatea de exprimare include și dreptul de a retransmite programe străine care includ publicitate sau teleshopping.

Curtea a observat că prevederile contestate sunt rigide și stabilesc o măsură generală în privința distribuitorilor de servicii medii audiovizuale străine. Așadar, legislatorul a instituit o obligație absolută și nu a diferențiat distribuitorii de servicii media care retransmit programe din statele care au ratificat Convenția sau din statele care nu au ratificat-o. Această măsură generală se aplică situațiilor prestabilite, indiferent de circumstanțele fiecărui caz.

Așadar, legislatorul a preferat o măsură generală în detrimentul unor măsuri individuale. Totuși, legislatorul putea adopta măsuri legislative individuale care să realizeze la fel de eficient scopurile legitime urmărite. Măsurile individualizate puteau limita mai puțin exercitarea dreptului la libertatea de exprimare a distribuitorilor de servicii media audiovizuale străine, în comparație cu măsura generală contestată”, cităm din decizia CC.

Analizând dispozițiile Convenției, Curtea a observat că atunci când un public precis al unui stat-parte este vizat în mod special și cu o oarecare regularitate de programele de publicitate sau de teleshopping într-un serviciu de programe transmise dintr-un alt stat-parte, programele de publicitate sau de teleshopping în discuție nu trebuie să eludeze normele care reglementează publicitatea televizată sau teleshopping-ul în statul-parte al cărui public este vizat.

„Prin urmare, având în vedere că legislatorul a instituit o obligație absolută, fără a lua în calcul măsurile mai puțin intruzive în libertatea de exprimare a distribuitorilor de servicii media audiovizuale și fără a diferenția programele retransmise din statele parte la Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră și din statele care nu sunt parte la Convenție, Curtea a conchis că prevederile contestate din articolul 66 alin. (7) din Codul serviciilor media audiovizuale sunt neconstituționale”, a stabilit Înalta Curte.

Menționăm că, anterior, Parlamentul a interzis difuzarea, pe teritoriul R. Moldova, a emisiunilor informative și analitice produse în state care nu au semnat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră, inclusiv în Federația Rusă, cu scopul de a proteja spațiul audiovizual autohton. Prevederea a fost anulată ulterior de fosta guvernare prorusă a lui Igor Dodon.