Progrese consistente la Capitolul 23: Chișinăul accelerează reforma justiției, lupta anticorupție și protecția drepturilor fundamentale în negocierile de aderare la UE

30 iulie 2026, Chișinău – În ultima lună, Ministerul Justiției și instituțiile partenere au raportat progrese consistente pe toate cele trei direcții ale Capitolului 23 „Justiție și drepturi fundamentale”: reforma justiției, combaterea și prevenirea corupției, precum și protecția drepturilor fundamentale. Rezultatele obținute în îndeplinirea criteriilor de referință interimare au fost prezentate reprezentanților Comisiei Europene, în cadrul celei de-a patra reuniuni de monitorizare.

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a subliniat la începutul ședinței că, de la cea mai recentă raportare de la sfârșitul lunii iunie, Republica Moldova a avansat atât în alinierea legislației și a politicilor la normele UE și la alte standarde internaționale, cât și în consolidarea instituțională. Ea a remarcat că procesul de reformă devine tot mai structurat, iar rezultatele sunt deja vizibile.

În mod concret, pe dimensiunea justiției, principalele realizări includ următoarele:

Cinci judecători au fost numiți la Curtea Supremă de Justiție. Astfel, a fost atins numărul necesar de judecători pentru convocarea plenului, ceea ce permite funcționarea deplină a instanței supreme și adoptarea deciziilor în format extins.

Pentru cele 39 de funcții vacante de judecător au depus dosare 73 de candidați, ceea ce demonstrează un interes sporit pentru cariera judecătorească și oferă premise pentru o selecție mai riguroasă a viitorilor magistrați.

Zece absolvenți ai Institutului Național al Justiției au fost propuși pentru ocuparea funcțiilor vacante de procuror, după ce au promovat concursul. Aceștia urmează să suplinească locurile libere din sistemul procuraturii și să contribuie la eficientizarea activității acestuia.

Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat standardele privind numărul de judecători necesar fiecărei instanțe. Aceste standarde vor permite o planificare mai bună a resurselor umane și o repartizare mai echilibrată a volumului de muncă între instanțe.

În domeniul digitalizării judiciare, a fost aprobat în prima lectură un proiect de lege care va facilita comunicarea cu instanțele de judecată prin intermediul sistemului informațional e-Dosar judiciar. În plus, acesta va stabili reguli mai clare pentru desfășurarea ședințelor de judecată prin videoconferință, asigurând astfel proceduri mai flexibile și mai accesibile pentru participanți.

Programul informațional de gestionare a dosarelor a fost îmbunătățit prin adăugarea a opt funcționalități noi, menite să optimizeze fluxul de lucru, să reducă birocrația și să sporească transparența actului de justiție.

Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor și Institutul Național al Justiției au creat un grup de lucru comun. Acesta are misiunea de a identifica soluții pentru creșterea atractivității carierelor de judecător și procuror, precum și pentru păstrarea profesioniștilor în sistemul de justiție, inclusiv prin îmbunătățirea condițiilor de muncă și de dezvoltare profesională.

În domeniul anticorupției au fost înregistrate progrese importante:

A intrat în vigoare Legea privind consolidarea mecanismelor de combatere a corupției, criminalității financiare și criminalității organizate, care stabilește noile competențe pentru Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție. Parlamentul a adoptat și Programul național pentru anii 2026–2027, care prevede măsurile concrete de punere în aplicare a acestei legi.

Efectivul-limită al Centrului Național Anticorupție a fost majorat cu 150 de funcții, iar structura Procuraturii Anticorupție a fost ajustată la noile competențe. Astfel, a fost întărită capacitatea instituțională de investigare a cazurilor de corupție și de criminalitate financiară complexă.

În primele șase luni ale anului au fost pornite 59 de cauze de corupție la nivel înalt. Dintre acestea, 25 au fost trimise în judecată, iar instanțele au pronunțat 50 de sentințe de condamnare. Sechestrele aplicate în cadrul acestor dosare au însumat aproximativ 39,8 milioane de lei, iar instanțele au dispus confiscări în valoare de circa 3,8 milioane de lei, ceea ce indică o aplicare mai fermă a instrumentelor de recuperare a bunurilor infracționale.

Au fost adoptate în prima lectură două proiecte de lege importante: unul care introduce noi tipuri de sancțiuni aplicabile persoanelor juridice, în conformitate cu directivele europene, și un alt proiect ce vizează consolidarea cadrului de protecție a avertizorilor de integritate, pentru a încuraja raportarea faptelor de corupție.

În domeniul drepturilor fundamentale, în perioada de raportare au fost consemnate următoarele evoluții:

Comitetul de Miniștri a încheiat supravegherea executării a 13 hotărâri, semn că autoritățile naționale au realizat măsurile necesare pentru punerea lor în aplicare.

Guvernul a desemnat un agent guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acesta va reprezenta statul în fața CtEDO și va coordona acțiunile legate de executarea hotărârilor instanței europene.

În ceea ce privește reforma sistemului penitenciar, a fost elaborat proiectul Foii de parcurs privind transferul serviciilor medicale penitenciare din subordinea Ministerului Justiției în cea a Ministerului Sănătății. Scopul este îmbunătățirea calității asistenței medicale acordate persoanelor aflate în detenție și integrarea acestor servicii în sistemul național de sănătate.

Au fost votate în prima lectură atât proiectul de lege împotriva acțiunilor abuzive de tip SLAPP, cât și proiectul de lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile care previn și combat infracționalitatea. Aceste inițiative vizează, pe de o parte, protejarea jurnaliștilor și a activiștilor de procese vexatorii, iar pe de altă parte, un cadru clar pentru utilizarea datelor personale în scopuri de prevenire și combatere a criminalității.

Capitolul 23 „Justiție și drepturi fundamentale”, coordonat de Ministerul Justiției, reprezintă unul dintre capitolele esențiale în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Progresele raportate confirmă angajamentul autorităților de la Chișinău pentru modernizarea sistemului judiciar, întărirea luptei anticorupție și asigurarea unui nivel mai înalt de protecție a drepturilor fundamentale.