AfD îl acuză de defăimare pe Friedrich Merz și anunță că îl va da în judecată

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a anunţat că îl va da în judecată pe cancelarul german Friedrich Merz, acuzându-l de defăimare.

Disputa a pornit de la declaraţiile cancelarului, care a calificat conceptul de „remigraţie”, promovat de AfD, drept „epurare etnică”.

Stephan Brandner, reprezentant al grupului parlamentar al AfD, a anunţat depunerea unei plângeri pentru „injurii defăimătoare”. El a spus că afirmaţiile făcute de Friedrich Merz sunt „condamnabile penal şi total inacceptabile”.

Deputaţii din Bundestag beneficiază de imunitate parlamentară. Aceasta are rolul de a proteja independenţa camerei inferioare a legislativului şi de a le permite aleşilor să-şi exercite mandatul fără presiuni judiciare sau executive.

Există însă o excepţie pentru injuriile defăimătoare. Aceasta este singura situaţie în care deputaţii, inclusiv cancelarul, pot fi urmăriţi penal pentru declaraţii făcute în parlament.

Duminică, la alegerile regionale din landul Saxonia-Anhalt, AfD a obţinut aproape 44% din voturi, situându-se cu mult înaintea Uniunii Creştin-Democrate (CDU), care a adunat 17% din sufragii.

Friedrich Merz a acuzat miercuri AfD că promovează o „epurare etnică” prin intermediul „remigraţiei”. Termenul este folosit de extrema dreaptă pentru a-şi descrie politica de expulzare în masă a străinilor.

„Cuvântul "remigraţie" nu este nimic altceva decât sinonimul unei epurări etnice în funcţie de origine şi de culoarea pielii”, a spus Friedrich Merz în timpul unei dezbateri în Bundestag, sub huiduielile aleşilor AfD.

În acelaşi timp, partidul Die Linke (Stânga) conduce la o diferenţă mică în faţa Uniunii Creştin-Democrate (CDU), formaţiunea cancelarului federal Friedrich Merz, înaintea alegerilor pentru parlamentul local din Berlin, potrivit unui sondaj publicat vineri.

Stânga radicală, condusă de capul de listă Elif Erlap, este cotată cu 23% din intenţiile de vot. CDU, al cărei cap de listă este Stefan Evers, se află la două puncte procentuale distanţă, cu 21%, arată sondajul realizat de Forschungsgruppe Wahlen.

Alternativa pentru Germania (AfD) se conturează drept a treia forţă politică, cu 17% din intenţiile de vot. Formaţiunea este urmată îndeaproape de Verzi, care au 16%. Social-democraţii (SPD) sunt creditaţi cu 10%.

Datele au fost colectate de luni până joi, astfel că o parte dintre răspunsuri au fost înregistrate înainte de anunţul de miercuri privind ancheta care îl vizează pe candidatul principal al SPD, Steffen Krach.

În acelaşi sondaj, Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW) se află sub pragul electoral de 5%, fiind creditată cu 3% din intenţiile de vot.

Dacă aceste cifre se vor confirma la urne, actuala coaliţie CDU-SPD, care conduce în prezent capitala germană, nu va mai dispune de majoritate.

Din punct de vedere matematic, sunt posibile însă şi alte formule de guvernare. Printre acestea se numără o coaliţie între Die Linke, Verzi şi SPD, care a mai existat la Berlin, sau una între CDU, Verzi şi SPD.

Pentru realizarea sondajului, Forschungsgruppe Wahlen a intervievat un eşantion de 1.100 de persoane.

Sondajele indică o competiţie electorală strânsă la Berlin. Trei dintre cele mai puternice patru partide se află la distanţe relativ mici unul de celălalt de mai multe luni.

O cursă umăr la umăr se înregistrează şi între candidaţii la funcţia de primar. În sondajul publicat vineri, Stefan Evers (CDU) conduce cu 25% din preferinţe. El este urmat de Elif Erlap (Die Linke), în timp ce Werner Graf (Verzi) beneficiază de sprijinul a 9% dintre respondenţi.

Primarul actual al capitalei, Kai Wegner, de la CDU, a renunţat în urmă cu două luni să mai candideze. Decizia a venit după o dispută privind modul în care a gestionat criza provocată de o pană majoră de curent, care a afectat unele zone ale oraşului în luna ianuarie.

Astfel, conflictul dintre AfD şi cancelarul Friedrich Merz are loc pe fondul unei perioade de intensă competiţie politică, atât la nivel federal, cât şi in Berlin. Evoluţia sondajelor şi rezultatul eventualei plângeri pot influenţa dezbaterea publică din Germania.