Primăriile din R. Moldova care cheltuiesc mai MULT decât planifică și investesc ZERO lei în infrastructură

Cheltuielile pentru învățământ dețin ponderea decisivă (55%) în structura cheltuielilor publice locale din R. Moldova. În același timp, cheltuielile locale pentru cultură, sport, tineret și protecția mediului înconjurător s-au redus mult față de acum doi ani, se arată în „Raportul de evaluare a cheltuielilor publice locale în Republica Moldova”, semnat de Angela Secrieru, expert financiar al IDIS „Viitorul”, citat de Buletinul „Bugete fără secrete”.

Aproape 90% - cheltuieli pentru gospodăria comunală la Nisporeni

Potrivit analizei, care vizează cheltuielile administrațiilor publice locale din cele mai mari 50 de orașe și sate din R. Moldova, orașele Căușeni și Drochia sunt localitățile care au investit în învățământ mai mult de jumătate din bugetele lor - 67% în anul 2015. Acestea sunt urmate de Cupcini - 62% și Briceni - 61%. La polul opus, localitățile care au cheltuit cel mai puțin pentru domeniul educației sunt Nisporeni - 6%, Durlești - 25% și Codru - 33%, ultimele două fiind suburbii ale Chișinăului.

Administrația orașului Nisporeni, de exemplu, a cheltuit până la 88% din bugetul său pentru serviciile de gospodărie comunală. Nisporeniul este urmat de Codru, Dondușeni, Florești, Cahul și Ialoveni, care au cheltuit între 40% și 26% pentru alimentarea cu apă, canalizare, salubrizarea localității și alte servicii comunale.

Niciun leu pentru drumuri

Un alt domeniu care este în competența autorităților publice este transportul și gospodăria drumurilor. În acest sens, localitățile care au înregistrat cele mai mari cheltuieli sunt orașele Strășeni, Ungheni și Orhei. Astfel, orașul Strășeni a cheltuit 30% pentru infrastructura rutieră, iar Ungheni și Orhei – câte 17%. Acestea sunt urmate satul Costești din Ialoveni și orașul Hâncești, care au cheltuit 12 și, respectiv, 11% pentru transport și drumuri. În același timp, orașele Vulcănești, Căușeni și Basarabeasca nu au cheltuit nimic pentru acest segment.

Cheltuielile legate de gospodăria drumurilor reprezintă însă doar 9% din totalul cheltuielilor celor mai mari 50 de orașe și sate din țara noastră. Acest lucru demonstrează faptul că autoritățile publice locale au un potențial financiar modest pentru a-și finanța nevoile proprii, în special pentru întreținerea și dezvoltarea infrastructurii locale, concluzionează Angela Secrieru. Principalele necesități investiționale finanțate din sursele interne ale primăriilor rămân a fi reparațiile capitale și procurările de mijloace fixe.

Orașul Florești și comuna Corjeuți - bugete locale disciplinate

Cele mai pronunțate deficite bugetare au fost înregistrate în 2015 în orașul Strășeni (-38%), satul Peresecina (-24%), orașul Ungheni (-20%), comuna Cărpineni din raionul Hâncești, orașele Cricova și Hâncești. Doar autoritățile locale din orașul Florești și din comuna Corjeuți, raionul Briceni, au avut bugete disciplinate din punct de vedere financiar.

În perioada 2013 – 2015, cu excepția orașelor Cahul, Râșcani, Cupcini, Dondușeni și Ștefan Vodă, bugetele celorlalte autorități publice analizate au înregistrat un nivel al cheltuielilor mai mare comparativ cu nivelul inițial planificat. În acest sens s-au remarcat bugetele următoarelor localități: comuna Sipoteni din raionul Călărași (488%), orașul Rezina (269%), Nisporeni (242%), Durlești (232%), Sângera (171%) și comuna Costești (170%).

Analiza gestionării cheltuielilor publice locale mai scoate în evidență și faptul că, de exemplu, cheltuielile autorităților publice locale pe cap de locuitor, exprimate în dolari americani, s-au redus simțitor în 2015 comparativ cu anul precedent. În medie, această sumă a constituit 172 de dolari, cu 24% mai puțin decât în 2014 și aproape la fel ca acum nouă ani – 173 de dolari per locuitor.

Mai multe concluzii și recomandări ale expertului IDIS „Viitorul” găsiți în Raportul de evaluare a cheltuielilor publice localeale 50 de APL-uri incluse în proiectul „Îmbunătățirea controlului financiar alautorităților publice locale în Republica Moldova”.