Practica polițiștilor din R. Moldova de a preda persoane pe mâna așa-zișilor milițieni transnistreni, CONDAMNATĂ la CtEDO! Separatiștii NU au niciun drept să examineze cauze și să aplice pedepse penale

R. Moldova a fost condamnată, în premieră de rând cu Federația Rusă, de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) în două cauze transnistrene ca urmare a transmiterii persoanelor către așa-numitele organe de urmărire penală din regiune.

CtEDO a constatat că Republica Moldova și Federația Rusă sunt vinovate de violarea dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane, precum și a dreptului la libertate și siguranță. Aceste cazuri ridică spre dezbatere problema colaborării între organele de drept constituționale și reprezentanții organelor secesioniste care nu au niciun drept să examineze cauze și să aplice pedepse penale.

În total, R. Moldova trebuie să plătească despăgubiri de aproape 15 mii de euro, iar Federația Rusă - alte 23,8 mii de euro pentru doi cetățeni.

Potrivit Asociației „Promo-LEX”, ai cărei avocați au reprezentant reclamanții la CtEDO, în cauza Negruță v. Moldova și Rusia, bărbatul a fost reținut la 14 iunie 2011 în orașul Rezina de către CCCEC, apoi a fost transmis așa-numiților reprezentanți ai organelor de miliție din regiunea transnistreană într-un caz penal pornit de către aceștia.

Reclamantul a fost pus sub acuzare și condamnat de către așa-numitele organe de urmărire penală din regiune, iar automobilul său a foat confiscat. Reclamantul a fost transferat în închisoarea nr. 1 din Hlinaia, unde a fost deținut în condiții inumane și degradante de detenție. Acesta a fost eliberat din locurile de detenție peste trei ani.

Curtea a ajuns la concluzia că autoritățile moldovenești, care trebuiau să controleze situația la momentul arestării reclamantului, nu au împiedicat reținerea sa de către așa-numitele autorități ale „rmn”, care ulterior l-au condamnat și plasat în condiții inumane și degradante.

Curtea a dispus încasarea sumei de 15 000 de euro în calitate de prejudicii morale, dintre care 5 600 din contul Republicii Moldova și 9 400 din contul Federației Ruse, precum și a sumelor pentru reprezentare în mărime de 1 900 de euro, dintre care 700 de euro din contul Republicii Moldova și 1 200 de euro din contul Federației Ruse.

În cauza Filin v. Moldova și Rusia,reclamantul a fost reținut în martie 2009, chiar în apartamentul său din Chișinău. Reținerea a fost efectuată de către persoane care s-au prezentat de la Inspectoratul de poliție Ciocana, dar care nu au prezentat niciun document confirmativ în acest sens. Peste jumătate de oră de la reținere, bărbatul a sunat soția și i-a comunicat că se află în arestul miliției din or. Dubăsari, controlat de administrația secesionistă.

În octombrie 2009, acesta a fost condamnat de către așa-numita „judecătorie” a raionului Dubăsari la 8 ani privațiune de închisoare și a ieșit la libertate abia în martie 2015.

În cauza Filin, Curtea a apreciat că nu poate fi constatat cu certitudine faptul că reclamantul a fost arestat de către angajații poliției, însă este în afara oricărui dubiu că reclamantul a ajuns în arestul așa-numitelor organe de miliție din regiune. Curtea a menționat că nu a primit niciun răspuns univoc de la Guvernul R. Moldova cu privire la modalitatea prin care angajații miliției transnistrene au putut traversa mai multe posturi de control. Prin urmare, Curtea a constatat că Guvernul nu a depus suficient efort pentru a împiedica transferul reclamantului în locurile de detenție din regiune.

Curtea a dispus încasarea sumei de 20 000 de uro în calitate de prejudicii morale, dintre care 8 000 din contul Republicii Moldova și 12 000 din contul Federației Ruse, precum și a sumelor pentru reprezentare în mărime de 2 000 de euro, dintre care 800 de euro din contul Republicii Moldova și 1 200 de euro din contul Federației Ruse.

Anterior, Curtea a constatat aceeași problemă și în cauza Braga c. Moldovei și Federației Ruse, iar anult trecut autoritățile de mla Chișinău au asistat la arestarea unui funcționar din regiunea transnistreană care la fel a fost transmis administrației secesioniste.