Povestea miliardarului care sfidează FSB-ul, succesorul celebrului KGB

Numit adesea Mark Zuckerberg al Rusiei, Pavel Valerievici Durov este cunoscut nu doar ca fondatorul VK, una dintre cele mai mari reţele de socializare la nivel mondial, ci şi ca antreprenorul care a avut curajul să spună „nu“ reprezentanţilor curţii de la Kremlin, atunci când intimitatea utilizatorilor reţelei sale a fost pusă în joc.

Pavel Valerievici Durov s-a născut pe 10 octombrie 1984 la Leningrad (în prezent Sankt Petersburg), ca fiu al doctorului în filologie Valery Semionovich Durov şi al Albinei Durova. Fratele său este programatorul şi matematicianul Nikolai Durov.

Cea mai mare parte a copilăriei şi-a petrecut-o în Italia, la Torino, unde era angajat tatăl său. După ce a studiat în Italia, în 2001 s-a întors în Rusia, unde a frecventat cursurile Academiei din Sankt Petersburg. Cinci ani mai târziu, în 2006, a absolvit facultatea de filologie a Universităţii de Stat din Sankt Petersburg.

În acelaşi an, la vârsta de 22 de ani, Durov a lansat, după modelul Facebook, reţeaua de socializare VKontakte (cunoscută ca VK), care avea să devină cea mai mare reţea de socializare rusească.

Site-ul a fost lansat pe 10 octombrie 2006. În ianuarie 2013, VK devenise cel mai accesat site din Rusia, cu 197 milioane de utilizatori înregistraţi şi cu o rată zilnică de aproximativ patru milioane de vizitatori.

Denumirea reţelei a venit din dorinţa fondatorului de a găsi un cuvânt care să acopere legăturile care se puteau crea între oameni, indiferent de grupul social din care făceau parte. Inspirat de sloganul postului de radio rusesc Vocea Moscovei – „în contact deplin cu informaţia“, Durov s-a gândit că cel mai potrivit nume este „contact“.

În 2011, Pavel Durov a fost implicat într-un conflict cu o echipă de poliţie, după ce guvernul a cerut eliminarea conturilor VK ale unor politicieni din opoziţie, după controversele apărute în alegerile parlamentare. Acesta nu avea să fie însă ultimul „meci“ jucat cu autorităţile.

În data de 16 aprilie 2014, Durov a refuzat public să blocheze contul lui Alexei Navalny, un cunoscut critic al lui Vladimir Putin, şi să dezvăluie informaţii private ale unor protestatari ucraineni, utilizatori ai reţelei VK, acţiuni pe care le considera ilegale.

La cinci zile distanţă, Durov era demis din funcţia de CEO al companiei pe care o înfiinţase, în baza unei scrisori de demisie pe care o înaintase pe 1 aprilie 2014, şi despre care spusese, după doar două zile, că a fost doar o glumă de ziua păcălelii. Acţiunile companiei au fost preluate de Mail.ru, care a devenit unic deţinător al VK.

Ulterior, Durov a susţinut că înlăturarea sa a fost orchestrată de aliaţii preşedintelui Vladimir Putin, ca urmare a refuzului său de a preda detaliile personale ale utilizatorilor reţelei.

Înlăturat de la conducerea companiei, Pavel a părăsit Rusia alături de fratele său şi, contra unei donaţii de 250.000 de dolari, a obţinut cetăţenia ţării insulare Sfântul Cristofor şi Nevis.

Cu 300 de milioane de dolari depuşi în băncile elveţiene, antreprenorul a dezvoltat compania de mesagerie Telegram, pe care o lansase în august 2013, şi care a ajuns acum la aproximativ 100 de milioane de utilizatori.

În prezent, VK are 477 de milioane de conturi, şi ocupă locul 14 în top 500 site-uri la nivel global, conform companiei americane Alexa, care se ocupă cu analiza traficului de internet. Este, de asemenea, cel mai popular site din Rusia şi al nouălea din lume. Veniturile companiei se ridică la aproximativ 43 de miliarde de ruble ruseşti (în jur de 750 de milioane de dolari).

În august 2014, Pavel Durov a fost numit cel mai promiţător tânăr lider sub 30 de ani din nordul Europei, iar în 2017, s-a alăturat grupului Tinerilor Lideri Mondiali din Forumul Economic Mondial, ca reprezentat al Finlandei.

În prezent, antreprenorul are o avere estimată la 1,7 miliarde de dolari.

Sursa: businessmagazin.ro