Pavel Filip vrea ca UE să ofere R. Moldova o perspectivă clară de ADERARE. Oficialul își pune mari speranțe în România, care va deține președinția Consiliului European

Premierul Pavel Filip recunoaște că relaţia R. Moldova cu Uniunea Europeană se află într-un moment dificil, dar cu toate acestea Chişinăul îşi doreşte foarte mult o perspectivă clară de aderare, după modelul statelor din Balcani.

„Dacă luăm în considerare viitoarea președinție a Consiliului European, ne dorim foarte mult, am avut discuții preventive și ne pare bine că România a declarat că va avea drept prioritate și vecinătatea estică, îndeosebi R. Moldova. Ne dorim să mergem pe calea țărilor Balcanilor de Est, astfel încât și în cadrul Parteneriatului Estic R. Moldova să obțină o perspectivă clară de aderare. Ne dorim cel mai mult să avem o perspectivă clară de aderare în cadrul Parteneriatului Estic”, a declarat Pavel Filip într-un interviu pentru RFI.

Premierul susține că există „sincope” în relația cu UE, dar R. Moldova nu are alt obiectiv decât apropierea de marea familie europeană.

„Este adevărat că în această relație mai există și sincope. Cum spuneam, în 2015 pentru R. Moldova erau înghețate finanțările din partea partenerilor noști externi și nu numai UE. Am spus atunci, la Comisa Europeană, să mergem pe foi de parcurs, pe planuri de acțiune pecare să ni le asumăm cu toată responsabilitatea. Până în ziua de azi, tot ce și-a asumat Guvernul a fost respectat și realizat. Acum, dumneavoastră vă referiți la suspendarea acordării asistenței macrofinanciare din partea UE, dar și suspendarea acordării suportului direct bugetar. Sunt lucruri care s-au întâmplat direct după invalidarea alegerilor locale în municipiul Chișinău. Este o situație nefericită pentru R. Moldova. Cred că este cea mai mare lovitură pe care a încasat-o Guvernul pe care îl conduc din 2016 încoace. Instituțional, noi am realizat toate obligațiile asumate. Pe de altă parte, este această apreciere a democrației. Asta a stat la baza suspendării acordării asistenței macrofinanciare. În același timp, nu am auzit de la nimeni, nici chiar de la cei mai profesioniști conspiraționiști, care ar fi fost interesul Guvernului sau al PD să influențeze invalidarea acestor alegeri. Cu toții am avut doar de pierdut”, a explicat premierul.

Oficialul s-a referit și la colaborarea „excelentă” cu România. „Vorbeam despre criza din 2015, începutul anului 2016. Atunci, România a fost țara care ne-a întins o mână de ajutor. Până am deblocat finanțările din partea UE a trebuit să realizăm o foaie de parcurs, a trebuit să respectăm și să realizăm mai multe obligațiuni pe care ni le-am asumat. Atunci, România, necondiționat, a venit cu un ajutor, cu acel împrumut de 60 de milioane de euro, care a fost un colac de salvare. Ulterior, situația economică s-a îmbunătățit. De aceea consider că succesul pe care l-a avut R. Moldova pe dimensiunea UE se datorează în primul rând și României. Nu mai vorbim de proiectele care sunt realizate în R. Moldova. Avem aproape 1 000 de grădinițe reparate din fondurile României etc.”.

Pentru Pavel Filip, cele mai importante sunt investițiile care vor asigura conexiunea pe gaze naturale cu rețeaua europeană. „Este o investiție făcută de Transgaz în R. Moldova. Cred ca până în toamna acestui an se va porni și construcția acestui gazoduct. Avem aprobat și proiectul de interconexiune pe energie electrică cu România. Vorbim de traseul Isacea - Vulcănești - Chișinău. Avem semnate deja toate acordurile și cu BERD, dar și cu Banca Mondială. Din acest punct de vedere, România nu este doar un partener, ci mult mai mult”, a punctat sursa citată.

Întrebat ce bilanț are R. Moldova după 27 de ani de independență, Pavel Filip a spus că parcursul spre spațiul euro-atlantic este mai dificil decât în cazul altor state.

„Cu părere de rău, parcursul R. Moldova către spațiul euro-atlantic este unul mai dificil decât al altor state. Dar trebuie să fim perseverenți, insistenți. Am demonstrat, în doar doi ani și jumătate, prin acțiunile pe care le-a făcut Guvernul cu această majoritate parlamentară că am crescut popularitatea UE. A atins cote maxime de la independență încoace. Am demonstrat că se poate face acest lucru. Trebuie să continuăm. Trebuie să depunem eforturi și să credem în viitorul european al R. Moldova. Independența a fost obținută de către elitele intelectuale în R. Moldova, dar la conducerea țării au venit oameni din vechea nomenclatură sovietică. După o perioadă aceste emoții s-au mai stins. Oamenii nu au văzut o îmbunătățire reală a condițiilor de viață. După o perioadă de timp, din nostalgie, au votat Partidul Comunist. Apoi, peste opt ani au fost dezamăgiți și de ei. După aceea, în 2009, au fost votate și au venit la putere forțele pro europene. Cu părere de rău, au fost multe certuri în această coaliție pro europeană. A trebuit să trecem prin crizele din 2013 și din 2015. Acum este foarte important pentru noi să menținem acest parcurs. Cred cu tărie (în asta). Văd schimbările care au loc în R. Moldova. De fapt, noi nu avem alte planuri, în afară de cel care va duce R. Moldova în UE”, a conchis premierul.